Ilie Bolojan, despre pensiile speciale: „90% dintre magistraţi se pensionează la 48 de ani. Nu mai pot continua așa”. Tot ce a spus premierul în a treia conferință de presă

Aceasta a fost a treia conferință de presă a premierului Bolojan de la preluarea mandatului (23 iunie) și prima la care a participat noul purtător de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, așa cum se poate vedea în imaginile filmate de mai jos.

Video: Cristian Otopeanu / Libertatea

În privința pensiilor speciale, Bolojan a spus: „Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa”.

Mai jos, conferința de presă integrală:

Jurnalist: În ultimul an, românii au ales direcția proeuropeană, dar acum mai mulți ani același popor a spus că și-ar dori un parlament cu 300 de parlamentari. În aceste pachete fiscale care urmează aveți vreo măsură care să meargă și în direcția aceasta?

Recomandări

Dorin Tudora, directorul CONPET, plătit cu 14.000 de euro lunar. Și-a prelungit mandatul printr-un șiretlic legal: „Nici n-am reușit să procesez informația”

Ilie Bolojan: Personal, fără să fiu un populist, cred că parlamentul poate funcționa foarte bine cu 300 de parlamentari. Dar nu uitați că suntem o coaliție și pentru a promova proiecte de lege importante, dacă nu vrem să facem acțiuni de imagine, la asta ne-am priceput, am făcut 20 de ani asta, deci proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Deci, proiecte care au finalitate, trebuie să existe un suport pentru ele. Când va fi acest suport și pentru această componentă, vă promit că veți vedea susținere, cel puțin din partea mea, fără niciun fel de echivoc. Dar nu-mi place să spun că unii vor, alții nu vor. Toate lucrurile pe care le propui trebuie să aibă un suport. Și o atitudine de bună înțelegere într-o coaliție mare, care nu este ușor de gestionat, cred că ține, pur și simplu, de o minimă responsabilitate astăzi, în România.

Jurnalist: Vom vedea însă, pe viitor, și o reducere eventuală a numărului de primării, poate pentru următorul ciclu electoral, dar să înceapă reglementarea din momentul acesta pentru a pregăti terenul pentru următoarele alegeri? Cum ar putea funcționa asta?

Ilie Bolojan: Dumneavoastră ați înțeles asta. Eu am spus că se vor stabili noi norme pentru personalul din primării, care să țină cont de populația reală și de actualele realități. Vor fi probabil primării la care personalul, iertați-mă, fiind umflat, vor trebui să-și reducă personalul. Vor fi alte autorități, primării, consilii, județene, care au un personal calculat corect, care vor avea spații să-și angajeze personal, dacă va fi cazul. Deci, asta va rezulta dintr-o analiză obiectivă și va exista o flexibilitate din partea primăriilor, să-și gestioneze aceste aspecte de personal atât prin partea de grilă de salarizare maximală, dacă primești bani de la stat, dar și prin partea de organigramă. Dar, în mod cert, în multe locuri, va fi o reducere de personal, pentru că o parte din structurile administrației locale, ca și cele centrale de altfel, au personal excedentar. Nu trebuie să fugim de această chestiune. În ceea ce privește componenta de reducere a numărului de unități administrative, prin comasări, fuziuni și așa mai departe, aceasta ar putea să fie un subiect care să fie discutat la modul serios, după ce acest prim pachet este pus în practică. Și, oricum, după practica pe care am văzut-o în aproape toate țările, în general, fuziunile de localități s-au făcut la final de mandat pentru mandatul următor. Deci, chiar dacă s-ar discuta aceste lucruri în această perioadă, aplicarea lor, foarte probabilă, nu s-ar putea face decât în 2028. Din punctul meu de vedere, e bine să ne concentrăm pe ceea ce suntem cu toții de acord astăzi, pe ceea ce este necesar și generează efecte imediate. Avem și o presiune de timp, iar după ce vedem care sunt efectele acestor măsuri, după ce evaluăm cum funcționează administrația, se poate discuta – 2026, 2027 – nu văd o problemă, și ceea ce spuneți legat de, să spunem, o a doua componentă de reformă a administrației pe partea de reducere a numărului de unități administrative. În ce fel se va face? Aici sunt abordări diferite. La final, cred că trebuie să avem o administrație mai eficientă, în serviciul cetățenilor, mai performantă, și un factor de dezvoltare, nu doar o clientelă.

Recomandări

Rețeaua „Salvador”. Grupul de firme fantomă care a obținut contracte pe bandă rulantă cu o unitate militară din Constanța în plin război la graniță

Jurnalist: Și doar o completare, ați spus că acestea pe care le-ați prezentat astăzi au acordul, presupun, al coaliției, că spuneți că „ne-am pus de acord” pe acestea despre care vorbim acum.

Ilie Boojan: Aceste aspecte de reforme, de principiu, există un acord, de principiu, pentru ele. Grupul de lucru, care va fi format săptămâna următoare, va lucra pe toate aceste componente, inclusiv pe partea de impozitare a proprietății, în așa fel încât, în a doua jumătate a lunii iulie, să putem veni cu un pachet care să vină cu detalii. Dar mi s-a părut normal să știți la ce se lucrează. Urmează ca cei care lucrează în aceste echipe de lucru, să comunice la momentul respectiv propuneri concrete, pe cifre, pe date, analize comparative, vor fi dezbateri, vom primi propuneri, sugestii de la colegii din administrația publică locală, de la consiliile județene, de la primării, în așa fel încât să venim cu cea mai bună formulă care, pe de o parte, să facă administrația mai funcțională, mai performantă, dar nici să nu dezechilibreze toate lucrurile.

Jurnalist: Dacă, totuși, în luna octombrie, guvernul nu strânge destui bani la buget sau dacă reprezentanții Comisiei Europene nu sunt mulțumiți de aceste măsuri, există posibilitatea să vedem o majorare nouă a TVA-ului sau noi taxe pentru români?

Recomandări

Suma fabuloasă scoasă din fondul de rezervă în 2024 pentru a plăti salariile crescute ale magistraților

Ilie Bolojan: În luna octombrie va fi, într-adevăr, o evaluare și, până atunci, ne-am asumat să punem în practică încă câteva măsuri care țin, așa cum v-am spus, de exemplu, de jaloane, de eșalonarea investițiilor, de prioritizarea acestora, de componenta de impozitare a proprietății. Avem, deci, câteva lucruri care trebuie făcute în această vară înspre toamnă. Sper să fim în situația în care estimările pe care le-am făcut și efectele pe care le așteptăm de la aceste măsuri pe care le vom lua în cursul acestei veri, să fie de natură a recâștiga încrederea piețelor și a Comisiei Europene, nu doar ca un prim pas pentru asta, ci pentru o stabilizare, în așa fel încât, din octombrie încolo și de la anul viitor, să lucrăm la probleme mai mici, la probleme care țin de aspecte care nu pot fi rezolvate de pe zi pe alta, și să nu fim puși în situația să recurgem la alte creșteri de taxe și de impozite, dar aici, trebuie să discutăm deschis, nu e vorba de ce vrea guvernul. Niciun guvern nu dorește să crească taxe și impozite sau să scadă cheltuieli, să ne înțelegem bine, mai ales dacă țin de salarii. Aici discutăm de o situație dificilă prin care trebuie să trecem și această perioadă dificilă, sper să fie cât mai scurtă, va fi scurtă dacă menținem o disciplină fiscală și dacă nu facem erori și sper să ținem această direcție.

Jurnalist: Dar exclude guvernul în momentul de față aceste majorări de taxe?

Ilie Bolojan: V-am dat un răspuns.

Jurnalist: Domnule Bolojan, aș vrea să vă întreb dacă în ultimele zile v-ați sfătuit cu președintele Nicușor Dan pe tema acestor noi măsuri.

Ilie Bolojan: Aceste măsuri au fost discutate la nivel guvernamental, sunt prinse în protocolul de guvernare, sunt parte a programului de guvernare și deci e nevoie să îl punem în practică. Ele cu cât au suport mai mare din partea partidelor din coaliție, cu atât capacitatea de a le pune în practică este mai mare. Pe componenta de apărare, pe componenta de politică externă, lucrăm cu domnul președinte pe competențele care țin de dânsul.

Jurnalist: Ați enumerat o serie de măsuri așteptate de populație, m-aș referi mai ales la reorganizarea Consiliilor de Administrație, indemnizațiile aferente, acea reducere a societăților de la 1.400, spuneați, la 200, v-aș ruga să ne dați și un orizont de timp. Toate aceste chestiuni le-ați agreat inclusiv cu domnul Grindeanu, care spunea că…. sau îi dați dreptate că trebuie să se țină mai mult cont de Partidul Social-Democrat în acest al doilea pachet?

Ilie Bolojan: Trebuie să ne asigurăm că există susținere pentru acest pachet. Și m-am uitat peste observațiile făcute de colegii noștri, mi se par pertinente și vom ține cont de ele. Nu văd niciun fel de problemă și orice fel de propuneri care vin de la partidele care sunt parte a coaliției, care sunt de bun augur sau care vin să îmbunătățească, nu pot decât să facă să avem măsuri mai bune și mai eficiente. Nu văd o problemă pe tema asta. În ceea ce privește timpul în care veți vedea aceste măsuri, partea de legislație ar trebui aprobată cel mai târziu în august, iar partea de efecte ar trebui să o vedeți treptat, treptat, din perioada următoare și după aceea până spre finalul anului. Sunt societăți comerciale la care oamenii care sunt în funcții înțeleg că au sărit peste cal și vor reveni, cred, în termeni civilizați. Sunt societăți cu oameni foarte performanți, cu contracte blindate, care e posibil să nu revină. Va dura mai mult. Dar veți vedea aceste lucruri și fiecare leu economisit – și puteți face niște calcule- și fiecare leu care se economisește din reducerea de cheltuieli, din ținerea prețurilor de cost sub un anumit control, dintr-o vânzare la un preț mai bun și tot ce înseamnă acest pachet de bună guvernare a societăților de stat, înseamnă ban cu ban, foarte mulți bani care vor intra în bugetul de stat. Și dacă e să fac o apreciere după aceste două săptămâni de când sunt în guvern, vă spun că dacă România nu-și mai risipește banii, țara asta are un potențial foarte mare, dar nu mai trebuie să ne batem joc de banii țării. Dacă reușim asta, veți vedea că lucrurile se echilibrează mai repede decât ne așteptăm.

Jurnalist: Mai întâi o curiozitate, aș dori să știu dacă veți achiesa și dumneavoastră la propunerea pe care a făcut-o vicepremierul Anastasiu în ceea ce privește reducerea veniturilor, ce-i drept la șefii de companii, benevol, cu câte 20% pentru a transmite un mesaj de solidaritate socială, dar tocmai pentru că am văzut că astăzi unul dintre miniștrii dumneavoastră a făcut acest pas (n.red. este vorba despre Bogdan Ivan), veți face și dumneavoastră acest pas? 

Ilie Bolojan: Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi, așa cum consideră de cuviință. Cei care mă știu, știu că în general nu fac gesturi populiste, dar fiecare om decide așa cum consideră de cuviință. O să vă anunț în perioada următoare, dacă va fi cazul de astfel de lucruri.

Jurnalist: Și acum am întrebarea. Cum vedeți atitudinea pe care o are conducerea Partidului Social-Democrat față de guvern, în condițiile în care seamănă din ce în ce mai mult cu fostul guvern, Nicu și Marcel, cu critici din partea social-democraților, în timp ce sunt și la guvernare, critici făcute publice și nu direct dumneavoastră într-o întâlnire față în față? Cum apreciați această poziție pe care o are Partidul Social-Democrat?

Ilie Bolojan: Eu mulțumesc tuturor partidelor din coaliție pentru susținerea pe care o acordă programului guvernamental. Și, din nou, trebuie să discutăm foarte deschis. Gândiți-vă că a fost o retorică pe care partidele din România au folosit-o ani de zile. Ea, din păcate, a fost invalidată de realitate. Nu poți trece de la o retorică total diferită de pe o zi pe alta. Trebuie să fim conștienți de acest lucru, da? Doi, aceste măsuri nu sunt niște măsuri pe care și le-a dorit nici premierul României, nici un partid politic sau altul, ci sunt pur și simplu niște măsuri impuse de o realitate și de această situație dificilă în care am ajuns. Și, înțelegând dificultățile pe care și cetățenii țării noastre le trec în această perioadă, nu ne așteptăm la aplauze pentru acest lucru. Dar asta e o perioadă tranzitorie și, cu cât o trecem mai repede, cu cât rămânem mai consecvenți să nu revenim la practici care nu ne-au ajutat deloc, cu cât le explicăm cât mai corect românilor că nu există nimic gratuit, că cineva plătește acea gratuitate într-o formă sau alta și că trebuie să ne gospodărim mai bine banii, cu atâta vom fi într-o situație mai repede, într-o perioadă mai scurtă și, ca să vă completez, nu va mai deconta nimeni alte măsuri într-o etapă viitoare.

Jurnalist: Spuneați, domnule premier, că ar fi nevoie de o închidere a societăților care merg în pierdere mai mulți ani consecutivi. La Tarom am avut, la un moment dat, 16 ani la rând în care compania a mers în pierdere. Ce viitor ați vedea pentru aceasta?

Ilie Bolojan: Nu am o soluție pe care să v-o propun aici, că altfel aș fi managerul de la Tarom, dar cred că este mult loc de mai bine la Tarom, ca să mă refer exact despre această societate, și cred că, orice am spune, mă gândesc la companii care au plecat exact din situația Tarom în urmă cu 20 de ani. Vă rog să vă uitați la o țară din vecinătate, la Polonia, unde este compania lor națională. Şi cred că cei care au fost în conducerea Tarom ar trebui să se gândească unde suntem noi. Dar eu cred că spațiul aerian românesc și conectarea României cu lumea pot fi făcute și de către o companie românească administrată profesionist, cu personal dimensionat corect, cu flote cumpărate cu cap și nu cred că nu putem face lucrurile mult mai bine. Dar pentru asta, v-am spus, e nevoie de un management cât mai bun, de stabilitate și de, totuși, un plan și o strategie. Îmi aduc aminte, acum câțiva ani de zile, că într-un an de zile au fost schimbați trei sau patru manageri la Tarom. Credeți dumneavoastră că cu un manager pe câteva luni poți să administrezi astfel de societăți performant? Nici la o afacere mică, dacă schimbi managerul de trei-patru ori pe an, nu merg lucrurile bine, dar la o astfel de companie.

Jurnalist: Vreau să vă întreb dacă în pachetul 2 sau în pachetul 3 vom găsi și măsuri referitoare la multinaționale.

Ilie Bolojan: V-am spus că o componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată cu profesioniști și, în mod evident, toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român de unde fac profituri importante. Și trebuie să ne asigurăm de asta. Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de a acționa împotriva unui grup de companii, ci de a te asigura de echitate în condiții de piață.

Jurnalist: În 2023, chiar PNL depunea un proiect în Parlament, trecut de Senat, rămas blocat la Camera Deputaților, care preciza tocmai această chestie – multinaționalele să nu mai poată deduce cheltuielile pe servicii realizate de către companii din străinătate. Se dorea atunci această limitare a externalizării profitului. Și mai prevedea proiectul și faptul că cei care continuă să facă asta sunt sancționați cu 200% din valoarea acestei deduceri. Am putea vedea o astfel de măsură în următoarele pachete?

Ilie Bolojan: Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plata impozitelor, cu atât este mai bine și în măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-am susține. Să știți că au fost cazuri în anii trecuți în care unii parlamentari au inițiat un proiect de lege într-un mandat, când erau în opoziție, și după ceva timp au ajuns în guvernare și au trebuit să voteze împotriva propunerilor. Sper să nu ajungă în această situație niciodată și dacă particip la un proiect, să știu că-l votez în oricare din situații.

Jurnalist: Dumneavoastră ați spus în conferința de presă că sunt cheltuielile foarte mari cu personalul medical, raportat la cazurile rezolvate.  Însă în România avem o mare problemă legată de cifre. Pe ce cifre v-ați bazat? Mulțumesc.

Ilie Bolojan: Nu, cheltuielile salariale sunt asigurate, mai mult de jumătate, fără nicio legătură cu numărul de cazuri rezolvate de spital. Asta este din reglementările Casei. Ne bazăm pe reglementările lor, nu pe altceva. Eu am spus, nu că avem creșteri foarte mari. Nu, avem creșteri pe care nu le mai putem suporta în ritmul acesta, pentru că nu există niciun stimul să fii mai performant și pentru că nu există o legătură între rezultatele activității spitalului și ceea ce constituie cheltuielile lui. Aceasta este problema. Și nu există niciun proiect de tăiere a sporurilor din sănătate. Dar v-am spus, fiecare manager în parte își face o analiză și hotărăște dacă se duce cu sporurile la maxim sau stă în marja pe care i-o prevede legea. Am fost președinte de Consiliu Județean, puteam să-mi dau spor de fonduri europene de 50%, dar m-am oprit la 35%. Și credeți-mă că am făcut niște absorbții de fonduri europene. Dar altfel, dacă mă duceam, știți, până la limita maximă, ce exemplu dădeam colegilor care aveau salarii mult mai mici decât mine, da? Și din mecanismele pe care ți le permite legea și managementul, poți să reglezi niște sporuri. Vă dau un exemplu. Ai o secție de TBC. Ai un spor între un minim și un maxim. Dacă ai doar un bolnav de TBC din zece paturi, te duci la sporul maxim? Dacă spitalul e în pierdere și face arierate? Sau spui, bun, dacă erau nouă, înseamnă că capacitatea de contaminare era mai mare, și atunci îmi fac un calcul. V-am dat un exemplu banal. Dar managerii de spital sunt plătiți nu să stea cu mâna întinsă și să li se dea bani la nesfârșit, că nu mai există de unde, ci să fie mai eficienţi, să ofere servicii mai bune și să plătească personalul în mod corect și cinstit.

Jurnalist: Ați spus mai devreme că există societăți comerciale care sunt avertizate când sunt controlate. Ținând cont de acest aspect, ce măsuri intenționați dumneavoastră, din poziția de premier, să luați, ce măsuri de reformă veți lua pentru creșterea capacității ANAF de combatere a evaziunii și ce rol va juca Serviciul Român de Informații sau celelalte servicii de informații în acest proces, dacă va juca vreun rol? Pentru că știm că președintele Nicușor Dan a avut o propunere în acest sens.

Ilie Bolojan: Conducerea ANAF cred că știe aceste cazuri, nu poți să acumulezi datorii imense, să nu te întrebe nimeni în ani de zile ce faci, fără să nu te ajute cineva din sistem. Așa s-ar prezuma. Prin urmare, trebuie să ia măsuri în așa fel încât astfel de situații să fie reduse la maxim și sunt convins că noul președinte al ANAF o să vă prezinte în perioada următoare toate măsurile pe care le ia în ideea de a combate această situație, de a face instituția mai eficientă, în așa fel încât față de oamenii din ANAF care își fac datoria, aceste cazuri marginale, dar poate pe care le gestionează oameni de decizie, să fie reduse la maxim în așa fel încât instituția să fie una cât mai eficientă posibil și veniturile pe care statul le are de încasat să fie încasate într-o pondere cât mai mare.

Jurnalist: Iar legat de rolul serviciilor în gestionarea evaziunii sau în combaterea evaziunii fiscale?

Ilie Bolojan: Cred că orice formă de sprijin pe care orice instituție o poate da, care are responsabilități în acest domeniu, de la parchetele care au aspectele care țin de evaziune, de criminalitate și așa mai departe, inclusiv serviciile de informații, este binevenit cât timp se respectă toate prevederile legale și se respectă prevederile legale.

Jurnalist: O singură mențiune mai am, atunci cum vom ști sau cum se va ști că se face un control exact la o firmă și aceasta face sau nu parte din rețeaua de interese a serviciilor?

Ilie Bolojan: N-are nicio legătură sau nu am înțeles eu…,  nu m-am exprimat bine sau nu ați înțeles dumneavoastră, controalele trebuie făcute în principal pe baza unor analize de risc și pentru că ANAF-ul nu este încă digitalizat, capacitatea lor de a identifica exact unde sunt problemele este, din păcate, destul de scăzută și asta face ca randamentele de încasare să fie, din păcate, care lasă de dorit. Deci problema este să controlezi nu societățile unor acționari, indiferent care sunt ei, ci să controlezi societățile care, în mod clar, rezultă că fac evaziune, pentru că din datele pe care un soft specializat le analizează, rezultă clar că sunt niște probleme, da? Gândiți-vă, nu știu, ai niște adaosuri foarte mari, ai o firmă, aceiași acționari care duc 5 firme în insolvență de la o zi la alta și vezi că e același acționar, înseamnă că acționează premeditat, da? Dacă ai datele fiscale, te duci și îl întrebi și de sănătate, pentru că altfel el continuă. Deci avem zeci de miliarde care sunt generate de un grup de companii care probabil că au un grup mult mai mic de oameni din spate.

Jurnalist: După două săptămâni de când sunteți la guvern și având în vedere toate aceste pachete de măsuri anunțate, care ar fi o țintă realistă pentru deficitul bugetar anul acesta și eventual și pentru anul viitor?

Ilie Bolojan: Noi vom face tot ceea ce este posibil ca angajamentele pe care ni le-am luat și planurile pe care le-am făcut de a reduce deficitul, de a ne menține, de a reintra pe o traiectorie pe care România și-a asumat-o anii trecuți, să o facem anul acesta și anul viitor. Deci nu vom putea să fim la 7%, sub nicio formă anul acesta, nu mai avem nicio soluție pe tema asta. Facem tot ceea ce este posibil și toate măsurile sunt luate, în așa fel încât să fim în jur de 8%, dar nu-mi place să vin cu cifre care n-au, să spunem, astăzi un fundament- și anul viitor, sigur, trebuie să ne apropiem de ținta pe care ne-am asumat-o anii trecuți.

Jurnalist: Astăzi, aici la Palatul Victoria, ați primit-o pe doamna Diana Șoșoacă, europarlamentar. Spuneau reprezentanții SOS România, într-un comunicat de presă, faptul că au venit cu propuneri pentru această perioadă de austeritate. Să ne spuneți, vă rugăm, cum ați privit aceste propuneri ale domniei sale și dacă veți putea pune în practică vreo măsură.

Ilie Bolojan: În condițiile în care un europarlamentar sau un parlamentar îmi solicită o întâlnire, o audiență, mi se pare normal să-l primesc, asta am făcut. În fiecare discuție pe care am avut-o în această perioadă, cu sindicatele, cu patronatele, cu parlamentari, în Consiliul Tripartit, în guvern, fiecare om a venit cu mai multe idei, dintre care unele puteau fi puse în practică, altele nu puteau fi puse în practică. Unele sunau bine, să știți, și amendamentele parlamentarilor, multe sunau bine, adică să anulăm tot ce am prevăzut în ordonanță, dar asta ar fi însemnat că România ar fi trebuit să nu aibă niciun fel de deficit și să fie într-o situație foarte bună. Deci sunt amendamente și amendamente și vom vedea în ce măsură propunerile pe care ni le fac toți cei care sunt interesați vor putea fi puse în practică. 

Jurnalist: De la începutul anului viitor, impozitul pe proprietate s-ar putea calcula diferit în funcție de valoarea proprietăților, și nu de suprafață, așa cum este în prezent. Ce variante sunt în acest moment, cum s-ar putea modifica acest calcul al impozitului pe proprietăți și, de asemenea, se va introduce tot de la începutul anului viitor o taxă auto pentru mașini poluante?

Ilie Bolojan: În ceea ce privește impozitele pe proprietate, calculul acestora va fi stabilit pe baza dialogului cu autoritățile publice locale, în așa fel încât să reflecte cât mai cu acuratețe valoarea proprietății. Această valoare a proprietății, în mod evident, este dată de suprafața acesteia…, și de suprafața aceasta, și de localizarea într-o anumită zonă a unei localități, de rangul localității, este într-o reședință de județ, este într-o comună la 80 de kilometri, toți acești indicatori vor fi analizați și, în funcție de Ghidul notarilor sau de evaluările pe care le vor face primăriile pentru stabilirea valorii proprietăților, vor fi stabilite mecanismele de impozitare, procente din valoarea care se calculează, în așa fel încât acestea să reflecte valoarea de piață. Asta ar presupune, spre exemplu, că pentru un imobil din București ar trebui să se plătească un impozit puțin mai mare decât unul dintr-un alt oraș reședință de județ, în acea reședință de județ puțin mai mare decât a unui orășel mai mic și, bineînțeles, acolo puțin mai mare decât dintr-o comună. Deci, trebuie să reflecte această valoare de piață. Asta va fi calculată în perioada următoare și va fi un pachet care ne-am asumat că îl vom pune în practică și îl vom anunța până la data de 1 septembrie, în așa fel încât primăriile, autoritățile locale, care vor gestiona acest impozit, va fi venit la bugetul local, să-l poată pregăti, să-și poată face calculele, evaluările, analizele și să poată fi pus în practică de la 1 ianuarie anul viitor. În ceea ce privește cealaltă taxă, este un jalon din PNRR care este în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, care în această vară va veni cu o propunere concretă. Va fi o dezbatere publică și aici și după această dezbatere va fi adoptată.

Jurnalist: O precizare referitoare la reforma salarizării, care a fost amânată de mai mulți ani. Este posibil să avem această reformă până la finalul anului, această nouă legea salarizării?

Ilie Bolojan: Sunt rezervat că le putem face pe toate în câteva luni de zile. Cât însă limităm posibilitatea de a influența prin mecanisme de tip sporuri legislația salarizării, cu atât este mai bine.

Jurnalist: Aveți totuși un impact bugetar la cele două pachete de măsuri pe care urmează să le luați? Previzionat cât de cât, o estimare.

Ilie Bolojan: Există o estimare pe care domnul ministru Nazare o s-o prezinte săptămâna viitoare.

Jurnalist: În efortul acesta de transparentizare a companiilor de stat veți mai permite ca o regie, precum RA-APPS, să vândă proprietăți publice, fie ele și în domeniul privat al statului, fără să anunțe cine le cumpără?

Ilie Bolojan: Vom asigura transparența totală și la RA-APPS. Dacă atunci când am fost secretar general v-am dat lista tuturor chiriașilor și toate proprietățile, vă puteți da seama că o să o primiți și acum.

Jurnalist: Vreau să vă întreb: cum gândiți reforma pensiilor speciale și pensiile magistraților, în așa fel încât ea, această reformă, să nu mai fie atacată în instanțe sau la Curtea Constituțională, cum s-a mai întâmplat? Mulțumesc!

Ilie Bolojan: Orice proiect poate fi atacat la Curtea Constituțională, dar cred că dacă tratezi lucrurile cât se poate de serios, nu faci proiecte pentru a le anunța public, pentru a bifa un anunț. Ele trebuie făcute temeinic, în așa fel încât să respecte prevederile legale și asta vom face pentru toate proiectele de legi pe care le vom propune, inclusiv pentru acest domeniu de care m-ați întrebat.

Mai jos, principalele teme abordate la conferința de presă, în format LIVE TEXT

Premierul PNL a afirmat că el nu face gesturi populiste, dar că va decide în perioada următoare dacă va renunţa sau nu la o parte din salariu, așa cum a făcut unul dintre miniștrii săi, este vorba de cel al Energiei, Bogdan Ivan (PSD), care și-a tăiat leafa cu 20%.

„Fiecare om are posibilitatea să facă gesturi, așa cum consideră de cuviință. Cei care mă știu știu că în general nu fac gesturi populiste, dar fiecare om decide așa cum consideră de cuviință. O să vă anunț în perioada următoare, dacă va fi cazul de astfel de lucruri”, a spus Bolojan.

Bolojan a fost întrebat dacă va ține cont la pachetele fiscale viitoare de propunerile făcute de PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, care s-a plâns recent că social-democrații sunt ignorați.

„M-am uitat peste observațiile făcute de colegii noștri, mi se par pertinente și vom ține cont de ele. Nu văd niciun fel de problemă și orice fel de propuneri care vin de la partidele care sunt parte a coaliției, care sunt de bun augur sau care vin să îmbunătățească, nu pot decât să facă să avem măsuri mai bune și mai eficiente. Nu văd o problemă pe tema asta”, a afirmat șeful Executivului.

Referitor la reforma în administrația locală, Bolojan a afirmat că se vor stabili noi norme pentru personalul din primării care să țină cont de populația reală și de actualele realități. 

„Vor fi probabil primării la care personalul, iertați-mă, fiind umflat, vor trebui să-și reducă personalul. Vor fi alte autorități, primării, consilii, județene, care au un personal calculat corect, care vor avea spații să-și angajeze personal, dacă va fi cazul. Deci, asta va rezulta dintr-o analiză obiectivă și va exista o flexibilitate din partea primăriilor, să-și gestioneze aceste aspecte de personal atât prin partea de grilă de salarizare maximală, dacă primești bani de la stat, dar și prin partea de organigramă. Dar, în mod cert, în multe locuri, va fi o reducere de personal, pentru că o parte din structurile administrației locale, ca și cele centrale de altfel, au personal excedentar”, a spus el.

Bolojan a mai afirmat că nu a văzut niciun entuziasm la ANAF pentru a se face digitalizarea.

„E nevoie să finalizăm digitalizarea ANAF. E o poveste fără sfârșit. Nu există niciun entuziasm, așa am constatat, sau n-a fost cel puțin, la ANAF, să se facă digitalizarea, pentru că atunci se vede din analize de risc exact unde sunt problemele. Așa, dacă este un deșert de informații, vă puteți imagina că eficiența unor controale este foarte redusă. Trebuie să modificăm legislația și este un grup de lucru care, sub coordonarea domnului vicepremier Tánczos Barna, lucrează la modificarea legislației”, a punctat el.

Premierul a mai spus că 90% dintre magistraţi se pensionează la 48 de ani, lucru inacceptabil, care nu mai poate continua.

„Avem o pensionare prea rapidă a magistraților și, așa cum v-am spus, se pensionează în general la 48 de ani. Din pensionările pe care le-am semnat când am ocupat funcția de președinte interimar, 90% erau la 48 de ani. Era o doamnă judecător care s-a pensionat la 60 de ani. Mi-am propus, n-am ajuns încă, dar o să o caut, să-i duc un buchet de flori, pentru că a lucrat până la 60 de ani. Tot respectul pentru dânsa. Asta este un lucru care cred că ne dăm seama că nu mai poate continua”, a subliniat Bolojan.

„De ce se întâmplă asta? Pentru că există o durată, dacă bine rețin, de 25 de ani, după care te poți pensiona. Deci dacă începi imediat după ce ai terminat facultatea, înseamnă că la 48 de ani te poți pensiona. Este evident că trebuie să creștem vârsta după care te poți pensiona, nu știu, 30, 35 de ani, în așa fel încât pensionarea, chiar dacă ai îndeplinit această perioadă, să se poate face, nu foarte departe, de vârsta standard de pensionare, care este de 65 de ani”, a precizat prim-ministrul.

Premierul Bolojan avertizează că România are cheltuieli de sănătate în creștere, fondurile nu mai ajung, iar eficiența sistemului rămâne scăzută.

„În urmă cu 10 ani, 2014, 2015, ponderea acestor cheltuieli, din veniturile curente ale statului român reprezentau 11%, acum au crescut la 14-16%. Imaginați-vă că asta înseamnă niște sume foarte mari, fiecare procent înseamnă sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2022 – 54 de miliarde, 2023 – 59 de miliarde, 2024 – 73 de miliarde, 2025, în această vară, estimat 77 de miliarde şi la întâlnirea cu preşedintele Casei şi cu ministrul sănătăţii am fost informat că avem nevoie de încă cel puţin zece miliarde, 14 miliarde, ca să putem încheia acest an, pentru că din martie nu se mai achită sumele complete către sistemul de sănătate”, a spus Bolojan.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că după primul pachet de măsuri fiscale „avem o reacție pozitivă”: „Am constatat că, pe de o parte, avem o reacție pozitivă și ați văzut săptămâna aceasta, marți, poziția comisarului pe probleme economice. De asemenea, a doua zi am lansat o emisiune de bonduri, practic pentru a ne împrumuta și am văzut o perspectivă îmbunătățită vizavi de România pe care au avut-o piețele prin modul în care au reacționat în sensul în care toate titlurile care au fost puse la cumpărare au fost subscrise”.

„Am reușit să ne împrumutăm la dobânzi mai mici pentru că marja de risc pentru România este mai scăzută, ceea ce înseamnă economii importante, ca să vă faceți o imagine, au fost economii de peste 200 de milioane de euro, în dobânzi, în următorii 14 ani cumulat, pe care România le va economisi doar la contractarea acestui pachet”, a continuat el.

Știrea inițială: Înaintea conferinței de presă, Bolojan a primit-o pe Diana Șoșoacă și au discutat măsurile fiscale, iar europarlamentara a făcut scandal și s-a certat cu jandarmii în curtea Palatului Victoria.

Șeful Executivului este așteptat să anunțe la ora 17.00 o serie de măsuri care vor fi luate în perioada următoare, inclusiv detalii despre pachetul doi de măsuri fiscale, care va fi gata până la finalul acestei luni, potrivit informațiilor Libertatea. Totodată, Bolojan este așteptat să explice și ce a reușit să obțină ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare, la Bruxelles, în ședința Consiliului miniștrilor de Finanțe din UE (ECOFIN).

Deocamdată, se știe că al doilea pachet se va referi la:

• reforma pensiilor speciale, prin eliminarea excepțiilor, calculul corect al pensiilor și ieșirea la pensie la vârsta generală
• reforma companiilor de stat; autoritățile autonome de tip ASF, ANCOM și ANRE vor fi restructurate
• reducerea numărului de membri și indemnizațiile din consiliile de administrație
• reforma administrației locale și centrale prin redimensionarea aparatului bugetar, prin descentralizare și digitalizare
• combaterea evaziunii fiscale și a fraudării banului public, prin modificări legislative.

Până acum, pe 7 iulie, Executivul și-a asumat răspunderea în Parlament pe primul pachet de măsuri fiscale, care conține noile taxe și accize ce vor intra în vigoare din 1 august. Deocamdată, cea mai importantă decizie guvernamentală din mandatul lui Bolojan care îi va afecta pe români, în afara creșterii TVA la 21 la sută, este cea referitoare la pensii. Mai precis, bătrânii care au o pensie lunară de peste 3.000 de lei net vor plăti CASS.

Măsurile fiscale principale care urmează din 1 august:

• România are acum trei cote de TVA: 5%, 9% și 19% și vor mai rămâne două: 11% și 21%. La cota redusă vor rămâne medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică. Industria HoReCa va rămâne la nivelul actual, dar numai până în octombrie. Dacă veniturile la buget nu vor crește, atunci cota HoReCa se va majora la 21%
• creșterea accizelor de 10% pentru băuturile alcoolice și combustibili, de la 1 august; la combustibili, adică la motorină, va funcționa o schemă de restituire parțială a acestei creșteri către companiile care asigură transportul în România
• va crește și acciza pentru țigări, de la 1 august
• pensionarii care au o pensie mai mare de 3.000 de lei pe lună vor plăti CASS, adică un procent de 10% din suma care trece peste această limită, de la 1 august
• mamele în concediu de creștere a copilului vor plăti CASS, ca pensionarii
• majorare a impozitului pe dividende de la 10% la 16%, de la 1 ianuarie 2026
• profiturile băncilor vor fi taxate suplimentar în 2026
• toate câștigurile din jocurile de noroc vor fi suprataxate în 2026
• pensiile și salariile bugetarilor vor fi înghețate în 2026
• tăierea burselor pentru studenți

Premierul Bolojan a spus pe 7 iulie, în plenul Parlamentului, că are „mandatul pe masă” și că va pleca singur din funcție dacă nu reușește: „Vreau să asigur pe toți românii de un lucru foarte clar. Sunt un premier cu mandatul pe masă și cu asumarea întregii răspunderi, că tot ce am spus că se va pune în practică, se va întâmpla. În caz contrar, eu nu voi mai fi prim ministru”.

Noile decizii vizează reducerea cheltuielilor bugetare, în condițiile în care România a avut anul trecut cel mai mare deficit bugetar dintre țările europene, adică 9,3% din PIB.

Aceasta va fi a treia conferință de presă din mandatul de premier al lui Ilie Bolojan, care a început pe 23 iunie.