Povestea navei românești Fundulea, lovită de rachete cu napalm în Strâmtoarea Ormuz. Implicarea lui Nicolae Ceaușescu în războiul dintre Iran și Irak

Conflict armat lung, început în 1980

Cele două țări se aflau în plin război, de mai mulți ani. Primul Război din Golful Persic a început în septembrie 1980 și a durat până în august 1988. 

Disputa militară, inițiată de Irak, avea să se încheie nedecis, prin revenirea la granițele de dinainte de război, ca urmare a acceptării de ambele părți a unei rezoluții ONU de încetare a focului.

La vremea respectivă, România avea o flotă importantă de vase comerciale. Unele traversau strâmtoarea Ormuz pentru a ajunge în Irak sau Kuweit, cu diferite mărfuri. 

„Vapoarele care urmau să încarce din porturile Kharh Island şi Lavan Island, erau îndrumate spre insula Sirri, unde trebuiau să aştepte instrucţiuni pentru încărcare. În instrucţiuni se preciza ora plecării de la ancoră, viteza de deplasare, ora exactă când nava trebuia să sosească la Kharg Island, precum şi pasa de navigaţie pentru evitarea minelor. 

Recomandări

Dorin Tudora, directorul CONPET, plătit cu 14.000 de euro lunar. Și-a prelungit mandatul printr-un șiretlic legal: „Nici n-am reușit să procesez informația”

De la insula Sirri până la Kharg Island este o distanţă de 360 de Mm (mile marine), care se parcurge în peste 24 ore, în raport de viteza ordonată. Pe timpul nopţii, navele erau total camuflate fiind stinse inclusiv luminile de navigaţie. În acest întuneric de nepătruns, ofiţerii se orientau numai după imaginile proiectate pe ecranele radarelor. Astfel, navigaţia se făcea cu ajutorul radarului, iar în larg cu sistemul de radionavigaţie Decca – sistemele de navigaţie prin satelit au fost montate mai târziu”, afirmă Carmen-Irène Atanasiu în cartea „Flota maritimă și comercială română, între tradiție și actualitate”.

Cargoul Fundulea, atacat cu rachete cu napalm

În acest context dificil, de război, în 23 noiembrie 1987 cargoul românesc Fundulea avea să fie atacat de armata iraniană. Astfel, în ziua respectivă în jurul orei 06:00, vasul traversa strâmtoarea Ormuz după ce primise marmură din Italia cu destinația Kuweit. 

Recomandări

Rețeaua „Salvador”. Grupul de firme fantomă care a obținut contracte pe bandă rulantă cu o unitate militară din Constanța în plin război la graniță

Nava a trecut inițial de un control radio efectuat de o navă militară iraniană. Apoi a fost abordată de un al doilea vas militar, tot fără pavilion, care a somat Fundulea să oprească motoarele. 

După aproximativ 45 de minute, iranienii au simulat plecarea, doar pentru ca apoi să se întoarcă brusc și să deschidă foc masiv cu aproximativ 8-10 rachete cu napalm către prova, țintind compartimentul de comandă, cabinele echipajului și sala motoarelor, declanșând un incendiu uriaș.

Căpitanul Radu Ion Lupu a fost rănit grav și a fost transportat, inițial, la Dubai și apoi în România, însă a murit. Alte trei persoane din echipaj, printre care ofițerul de punte și un bucătar, au suferit răni grave, dar și-au revenit. 

Potrivit martorilor, napalmul a transformat atacul într-un adevărat măcel și a fost perceput ca un act terorist, în stil paramilitar, ținând cont că atacatorii nu au prezentat niciun semn oficial.

În urma apelului SOS lansat de Fundulea au răspuns mai multe elicoptere militare și civile care au început să survoleze zona atacului. Prima navă care a oferit ajutor echipajului românesc a fost o vedetă militară din Oman, urmată de un remorcher olandez, care a și inițiat stingerea incendiului cu ajutorul tunurilor de apă din dotare. După ce focul a fost stins, a mai venit în asistență un alt remorcher, iar nava a fost remorcată până într-un port din Emiratele Arabe Unite.

Recomandări

Suma fabuloasă scoasă din fondul de rezervă în 2024 pentru a plăti salariile crescute ale magistraților

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 11

Avertisment pentru Ceaușescu

Inițial s-a pus problema vânzării navei la fier vechi în India, însă nu s-a ajuns la nicio înțelegere. În 1988, cargoul a fost adus de către remorcherul „Hercules”, până la Constanța, unde a fost reparat, cu un cost total ce a depășit 2 milioane de dolari. 

„Motivul pentru care iranienii au inițiat acest atac a rămas neclar. S-a speculat că avea legătură cu încărcătura navei românești. Conform rapoartelor oficiale, cargoul Fundulea de 8850 tdw transporta atunci praf de marmură încărcată din Italia, la Marina di Carrara, și se îndrepta spre Kuweit. 

Înaintea atacului, timp de 45 de minute, militarii iranienii i-au chestionat prin radio pe membrii echipajului navei românești cu privire la marfa transportată. Având informații că Fundulea cară de fapt armament ce urmează să ajungă în mâinile irakienilor, iar marmura este doar un «capac», armata iraniană a primit ordin să deschidă focul”, se mai arată în lucrare. 

Guvernul comunist de la București a secretizat evenimentul, iar membrii echipajului n-au avut voie să povestească nimic despre cele întâmplate. La Constanța, în mediile companiei de navigație s-a speculat că acest atac ar fi fost de fapt un avertisment pentru conducerea statului român, care tocmai semnase  acorduri de livrarea de armament cu Irakul”, se precizează în lucrarea menționată.

Cargoul Fundulea a fost construit la SN Galați în 1980, fiind unul dintre cele 14 cargouri de 8850 tdw din flota României. A purtat numele Fundulea până în 1992, după care a fost vândut de mai multe ori. Nava a fost casată la Aliaga, în Turcia, în anul 2000, după 20 de ani de activitate pe mare.

Întâlnire după 30 de ani

Familiile membrilor echipajului au aflat de atac de la posturile de radio Europa Liberă și Vocea Americii. De asemenea, incidentul a fost relatat de presa străină scrisă și la televiziune, în SUA și în vestul Europei. 

În acele zile, prima pagină a ziarelor din România era ocupată de vizita lui Nicolae Ceaușescu în Egipt, țară care susținea Irakul. Paradoxal, ultima vizită oficială a dictatorului, înainte de Revoluția din 1989, a fost în Iran. 

Primele relatări publice au apărut abia după 15 ani de la incident. În 2017, 10 membri ai echipajului s-au întâlnit la Constanța, la inițiativa Sindicatului Navigatorilor, pentru a rememora evenimentul și a marca 30 de ani de la atacul asupra navei. 

„Ne așteptam la asemenea eveniment, am fost avertizați înainte. Am stat de vorbă cu iranienii în jur de 45 de minute, tot spuneau faptul că nu înțeleg foarte bine limba engleză. De fapt, în perioada asta de pseudo-discuție, ei și-au reglat lansatorul de rachete de pe prova, cu 12 rachete. Ne-au făcut semn să intrăm cu toții în castel. Au făcut un rondou scurt, au venit în aceiași poziție și au lansat toate rachetele. Șapte au lovit nava în plin, în castel, incendiul a fost instantaneu, erau rachete mari cu napalm“, a relatat Dumitrache Delicote, ofițerul șef mecanic al cargoului Fundulea, cu ocazia întâlnirii organizată în urmă cu aproape 8 ani. 

Castelul este partea suprastructurii unei nave, de obicei comercială, amplasată deasupra punții principale, care adăpostește spațiile pentru echipaj, puntea de comandă, uneori cabine pentru pasageri și alte compartimente tehnice.

Statul comunist a confiscat banii de asigurări

Marinarii români au făcut, ulterior, legătura între atac și vizita lui Nicolae Ceaușescu în Egipt. „Vizita s-a soldat cu livrarea unei sume mari de bani, câteva milioane de dolari pentru Egipt, în sensul de ajutor, dar, în realitate, erau pentru împrospătarea armamentului. Egiptul era de partea irakiană, iar banii plătiți de România erau văzuți ca ajutor indirect pentru Irak”, a mai spus marinarul român. 

Niciun membru al echipajului nu a primit vreo despăgubire din partea statului. Nici măcar familia comandantului, decedat în urma atacului, nu a primit o despăgubire, deși asiguratorul din Londra a trimis bani pentru asigurarea de viața si accidente. Statul comunist a confiscat tot și nu a plătit nimic victimelor.

Războiul petrolierelor

Un incident similar, dar cu urmări mai puțin grave a avut loc în 8 iulie 1988. Cargoul Plătărești a fost bombardat cu rachete de o vedetă militară iraniană în timp ce naviga încărcat cu cherestea pentru Kuweit, în dreptul Insulei Farsi. Nava românească a fost avariată, dar a reușit să-și continue marşul.

Atacurile asupra navelor românești au făcut parte din așa-zisul război al petrolierelor (Tanker War), ce a constat într-o serie foarte mare de atacuri militare ale Iranului și Irakului împotriva navelor comerciale din Golful Persic și Strâmtoarea Ormuz, din 1981 până în 1988. 

Irakul a fost responsabil pentru 283 de atacuri, în timp ce Iranul a inițiat 168. În total, peste 100 de marinari, de diferite naționalități, au fost uciși, iar câteva sute au fost răniți. Mai mult de 30 de milioane de tone de marfă au fost avariate, iar câteva nave au fost scufundate. Militarii iranieni vizau, în special, compartimentele echipajului navelor bombardate, așa cum s-a întâmplat și în cazul cargoului Fundulea. 

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro