Apoi, în funcție de obiectivul propus (taxare, impozitare), ar trebui realizat un studiu de impact. Cu alte cuvinte, pe înțelesul tuturor, o simulare. Acest studiu trebuie să analizeze cum vor reacționa companiile și clienții în urma aplicării taxării. Iar pe baza acestui studiu se poate lua o decizie fundamentată, profesionistă, apropiată de obiectivele urmărite și ancorată în realitate.

Din păcate, guvernele României nu au fost obișnuite să lucreze cu studii de impact. Istoria ultimelor trei decenii ne arată că deciziile s-au luat „după ureche”: s-a lansat o posibilă măsură în spațiul public (de obicei pe „surse”), lumea a început să comenteze, iar în funcție de reacții, înjurături, petiții sau proteste, guvernul a luat până la urmă o decizie. De cele mai multe ori, s-a dovedit că a fost o decizie proastă. Așa arată la noi „studiul de impact”: o mare trăncăneală, o caricatură.

Nici Guvernul Bolojan n-a făcut excepție când a adoptat pachetul de măsuri fiscale. Are totuși o scuză: n-a avut timp de studii de impact, pentru că a lucrat sub presiune. Trebuia să facă urgent rost de bani. Dar oare îi va aduna, într-adevăr, pentru a acoperi găurile din bugetul de stat? Răspunsul îl vom afla până la sfârșitul anului. Sau poate anul viitor. Sau poate… niciodată.

Dorin Tudora, directorul CONPET, plătit cu 14.000 de euro lunar. Și-a prelungit mandatul printr-un șiretlic legal: „Nici n-am reușit să procesez informația”
Recomandări
Dorin Tudora, directorul CONPET, plătit cu 14.000 de euro lunar. Și-a prelungit mandatul printr-un șiretlic legal: „Nici n-am reușit să procesez informația”

Una dintre țintele din pachetul fiscal a fost taxarea jocurilor de noroc. Premierul Bolojan a declarat pe 8 iulie că, per ansamblu, taxarea acestui sector crește cu peste 40%. A adăugat și că „nu s-a mai făcut în ultimii ani o astfel de taxare”. Dar cum a ajuns premierul la această cifră de „peste 40%”? De ce nu 55%? Sau 75%? De ce nu 30%? Oare cunoaște valoarea pieței de pariuri și jocuri de noroc? Oare consilierii săi o cunosc? Mă tem că această decizie n-a fost luată în baza unui simplu studiu de piață.

În plus, discuțiile din spațiul public despre taxarea acestei industrii au evitat o întrebare esențială: cât valorează, de fapt, piața? Taxezi? Foarte bine! Dar din cât taxezi? Din ceva mare sau din ceva relativ mic? În calitate de lider de opinie sau influencer, e „de efect” să te arăți împotriva jocurilor de noroc: un flagel, un cancer social, o mizerie, să fie taxată această practică, supertaxată!, moarte pariurilor, tovarăși! Am urmărit niște dezbateri la Antena 3 CNN și m-am lămurit: activismul și propaganda PCR n-au murit.

Totuși, dincolo de taxare și zgomotul din jurul subiectului – dacă ești împotriva pariurilor ești „de-al nostru”, dacă ai dubii, înseamnă că „ești vândut pariorilor!” – rămâne o întrebare: cât de mare este, în realitate, această piață în România?

LIVETEXT Liderii PNL, mesaj unanim la Congres: Nu mai putem să mințim oamenii. E nevoie de reforme reale / Nicușor Dan: Românii nu ne vor mai ierta
Recomandări
LIVETEXT Liderii PNL, mesaj unanim la Congres: Nu mai putem să mințim oamenii. E nevoie de reforme reale / Nicușor Dan: Românii nu ne vor mai ierta

Am fost curios să aflu și am făcut un calcul de bun-simț. Am filtrat pe platforma termene.ro firmele din România cu cod CAEN 9200 – activități de jocuri și pariuri. Am identificat 379 de companii, din care 234 au depus bilanțuri financiare pentru 2024 la Ministerul Finanțelor. (Restul de 145 nu au bilanțurile actualizate.)

Cele 234 de firme au avut, cumulat, o cifră de afaceri de 2,96 miliarde de euro (calculată la cursul mediu BNR de 4,97 lei/euro pentru 2024). E mult? E puțin? E foarte mult față de ce? Sau e puțin în comparație cu ce? Aceste întrebări le lăsăm în seama specialiștilor. Să notăm doar că 2,96 miliarde de euro reprezintă 0,83% din PIB-ul României în 2024.

Profitul net cumulat al acestor companii a fost de 339,7 milioane de euro.

Primele 55 de firme, după cifra de afaceri, au generat împreună venituri de 2,71 miliarde de euro și un profit net de 272,8 milioane de euro. Se poate observa o concentrare semnificativă pe această piață.

Pe lângă companiile înregistrate în România, mai există și 11 firme cu „sediu permanent desemnat”, care activează în baza unei licențe Clasa I de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. Sunt companii străine, înregistrate în special în Malta, fără personalitate juridică în România, dar care plătesc taxe aici. Bilanțurile lor nu sunt publice – nu pentru că ar fi ilegal, ci pentru că legislația românească nu prevede transparență în acest caz. Printre acestea se numără: 888 Romania Ltd, Kaizen Gaming International Ltd, Sea Bet Ltd și Global Interactive Solution Ltd.

Suma fabuloasă scoasă din fondul de rezervă în 2024 pentru a plăti salariile crescute ale magistraților
Recomandări
Suma fabuloasă scoasă din fondul de rezervă în 2024 pentru a plăti salariile crescute ale magistraților

Luând în calcul și aceste firme cu „sediul permanent desemnat”, estimăm că piața jocurilor de noroc din România depășește 3,2 miliarde de euro. Așadar, o piață care chiar merită taxată… inteligent!

Revenind la firmele înregistrate în România, topul cifrelor de afaceri în 2024 arată astfel:

MJP Interactive: 664,05 milioane de euro

Compania Națională Loteria Română: 259,7 milioane de euro

Superbet Betting & Gaming: 127,7 milioane de euro

Intergame Select: 106,03 milioane de euro

Max Bet: 92,7 milioane de euro

Topul profiturilor nete raportate în 2024:

MJP Interactive: 102,1 milioane de euro

Compania Națională Loteria Română SA: 41,05 milioane de euro

Intergame Select: 25,3 milioane de euro

Hattrick – PSK: 23,5 milioane de euro

Superbet Retail: 18,4 milioane de euro

Oare guvernanții și politicienii chiar știu pe cine impozitează în această piață?

Foto ilustrativ: Shutterstock

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.