Yoshinori Sato, profesorul japonez care ne-a învățat limba și a scris o carte în română: „Pentru mine, România este o țară de vis” 

Cartea, intitulată „Amintiri din tinerețe”

A învățat singur gramatica, a studiat vreme de trei ani Biblia în română și a urmat, ca auditor civil, un curs de română la Universitatea de Studii Străine din Tokyo. În final, a publicat o carte scrisă direct în limba română, intitulată „Amintiri din tinerețe”. 

Yoshinori Sato a urmat cursurile Facultății de Pedagogie a Universității Naționale Yamagata, cu specializare în Literatură Japoneză. După absolvire, a lucrat la cinci licee din prefectura Yamagata, predând în principal literatura clasică japoneză.

Într-un interviu exclusiv pentru Libertatea, Yoshinori Sato, ajuns la vârsta de 75 de ani, a vorbit despre motivele pentru care iubește româna, cum a învățat-o și de ce are atât de mult în suflet România. 

Recomandări

Dorin Tudora, directorul CONPET, plătit cu 14.000 de euro lunar. Și-a prelungit mandatul printr-un șiretlic legal: „Nici n-am reușit să procesez informația”

Un jurnal de călătorie, prima legătură cu România

„Sunt pasionat de limba română de mulți ani și am studiat-o cu mare interes. Am reușit chiar să public o lucrare scrisă în română, intitulată «Amintiri din tinerețe» – o experiență foarte prețioasă pentru mine.

Totuși, nu vorbesc fluent limba română și lucrarea mea a fost realizată cu sprijinul generos al multor români amabili. Chiar și acest document, pe care vi l-am trimis, a fost pregătit cu ajutorul inteligenței artificiale. Cu alte cuvinte, sunt doar un simplu cetățean care iubește limba română”, se destăinuie Yoshinori Sato în debutul conversației cu redactorul Libertatea.

Spune că a aflat de România în primăvara anului 2003. Atunci, ajuns deja la vârsta de 53 de ani, profesorul japonez a învățat să folosească un computer. „În acea perioadă, internetul se răspândea tot mai mult în Japonia, iar seara de seară navigam cu încântare, citind jurnale de călătorie scrise de japonezi despre diverse destinații internaționale. Într-o zi, am descoperit o lucrare despre România, atât de captivantă, încât mi-a trezit un interes profund și durabil față de această țară”, povestește Yoshinori Sato.

La acea vreme, în Japonia existau foarte puține cărți despre România, așa că a început să caute pe internet informații despre istoria, geografia, turismul, cultura, muzica, literatura și gastronomia României. 

Recomandări

Rețeaua „Salvador”. Grupul de firme fantomă care a obținut contracte pe bandă rulantă cu o unitate militară din Constanța în plin război la graniță

Sperând că într-o zi va putea să ne viziteze țara, a vrut să învețe câteva formule de salut în limba română. Acest prim pas l-a condus natural către studiul aprofundat. Yoshinori Sato ține minte și acum vocea feminină de pe CD-ul atașat unei cărți de gramatică pentru începători: avea un timbru atât de frumos, încât i s-a părut aproape un cântec.

Româna, ca un joc de dezlegare a misterelor

„Pentru mine, a fost o provocare. Am întâmpinat dificultăți în înțelegerea conjugării verbelor în funcție de persoană, a declinării substantivelor în funcție de caz, a folosirii formelor slabe ale dativului și acuzativului, precum și a pronumelor relative. Până și acum, nu am reușit să stăpânesc complet toate nuanțele prepoziției «de». Cu toate acestea, tocmai în această complexitate descopăr frumusețea limbii române. Studiul ei este, pentru mine, asemenea unui joc de dezlegare a misterelor – un labirint fascinant, plin de provocări intelectuale”, adaugă Yoshinori Sato. 

Recomandări

Suma fabuloasă scoasă din fondul de rezervă în 2024 pentru a plăti salariile crescute ale magistraților

Una dintre sintagmele sale preferate în limba română este „Cu plăcere!”. În japoneză, echivalentul ar fi „Dō itashi mashite”, formula care transmite subtil ideea: „Nu, ceea ce am făcut nu este deloc important. Vă rog să nu vă faceți griji.” 

Reflectă o atitudine discretă și respectuoasă, specifică culturii japoneze. „Pe de altă parte, expresia «Cu plăcere!» în limba română poartă o nuanță diferită: «Nu vă faceți griji, am făcut acest lucru cu bucurie pentru dumneavoastră». Ea simbolizează dorința sinceră de a contribui la starea de bine a celuilalt și exprimă ospitalitatea și căldura poporului român. Sunt fascinat de această abordare prietenoasă și generoasă, care evidențiază o frumoasă diferență culturală între cele două limbi”, explică Yoshinori Sato.

Profesorul japonez, aflat acum la pensie, a spus și de ce pentru el învățarea limbii române este asemenea unui joc de dezlegare a misterelor: „Trebuie să analizez fiecare cuvânt în dicționar pentru a înțelege sensul unei propoziții, ceea ce face ca întregul proces să semene cu descifrarea unor manuscrise vechi. Poate părea surprinzător, dar, sincer vorbind, încă nu pot purta o conversație fluentă în limba română. Sunetele se estompează înainte de a putea capta sensul cuvintelor. Însă, spre deosebire de vorbirea orală, textul rămâne în fața mea, permițându-mi să-l studiez cu atenție, să deslușesc fiecare cuvânt și să-i înțeleg înțelesul – exact ca un specialist în paleografie”.

Biblia, ajutor esențial în învățarea limbii române

După ce a încheiat studiul gramaticii de bază, Yoshinori Sato a trecut la lectura textelor în limba română. A ales să studieze Biblia din două motive. În primul rând, este una dintre cele mai citite cărți din lume. În al doilea rând, există o traducere în limba japoneză, ceea ce i-a permis să compare și să învețe în paralel cele două limbi: 

„Lectura Genezei și a Exodului a fost la fel de dificilă ca și cum aș fi încercat să sap într-un teren plin de pietre, cu o lopată. Cu toate acestea, momentele în care reușeam să asociez cuvintele cu sensul lor și să înțeleg propozițiile mi-au adus o satisfacție profundă. Prin această metodă, în cei trei ani de efort constant, am început treptat să mă familiarizez cu ordinea cuvintelor și cu structurile sintactice ale limbii române”.

După ce a studiat gramatica și lectura, a trecut la frazarea în limba română. A început prin a scrie propoziții simple, iar în 2007 a finalizat prima versiune a lucrării „Amintiri din tinerețe”. A fost publicată în decembrie 2021, la 15 ani după redactarea versiunii inițiale. 

„În acest răstimp, m-am dedicat cu pasiune perfecționării manuscrisului, sprijinit de numeroși prieteni români. Întâlnirea cu Maria Suciu, din Târgu Mureș, a fost un punct de cotitură important. Ne-am cunoscut prin Skype și, timp de doi ani, mi-a oferit o îndrumare răbdătoare și plină de căldură. Datorită sfaturilor ei, stilul meu a devenit mai clar, mai rafinat și mai profund din punct de vedere literar”, povestește Yoshinori Sato. 

Epopeea cărții scrise în limba română

În 2013, s-a retras din învățământ și s-a mutat în Saitama, ceea ce a adus schimbări semnificative în mediul său de studiu. Timp de opt ani, a urmat cursurile de limba română predate de profesorul Shingo Suzuki la Universitatea de Limbi Străine din Tokyo, precum și cele organizate de Asociația de Prietenie Musashino-Brașov, sub îndrumarea profesoarei Eliza Yamada. 

Lecțiile i-au oferit ocazia de a aprofunda capodopere ale literaturii române, precum „Luceafărul”, de Mihai Eminescu, și „O scrisoare pierdută”, de Ion Luca Caragiale.

În 2021, Cornelia Sekiguchi, profesoară de limba română la Ministerul Afacerilor Externe, a revizuit în întregime manuscrisul cărții „Amintiri din tinerețe”, iar prima ediție a fost publicată în decembrie același an. 

Apoi, în aprilie 2025, editura Casa Cărții de Știință din România a lansat o ediție actualizată, editată de Alexandra Ionel: „Datorită muncii ei meticuloase, textul a devenit mai clar și mai accesibil. Astfel, după 18 ani de eforturi continue, cartea a ajuns la forma sa finală. Această experiență a reprezentat o adevărată împlinire personală și a îmbogățit profund viața mea. «Amintiri din tinerețe» este o sinteză a eforturilor mele neîntrerupte și a sprijinului generos al prietenilor români — o comoară de neprețuit pentru mine”.

Vrăjit de poezia lui Mihai Eminescu

Lui Yoshinori Sato îi place și faptul că gramatica limbii române este bine structurată și logică. Îi plac poeziile, deși uneori îi este dificil să le înțeleagă în profunzime. Din acest motiv, preferă creațiile scurte. 

„Îmi place în mod special seria de poezii care începe cu «Și dacă…», de Mihai Eminescu. De asemenea, am o mare pasiune pentru colinde, pe care îmi place să le traduc și să le cânt, bucurându-mă de frumusețea și lirismul lor. Când am ascultat pe YouTube recitarea poeziei Luceafărul de Mihai Eminescu, am fost profund impresionat de solemnitatea versurilor și de frumusețea ritmului său muzical. Deși este cunoscută ca cea mai lungă poezie de dragoste scrisă de Eminescu, pentru mine ea evocă o lume cu mult mai profundă și misterioasă, cu accente filosofice și metafizice”, mărturisește Yoshinori Sato.

Ce îl fascinează cel mai mult legat de România

Profesorul japonez a vizitat România de șase ori până acum. Prima sa călătorie a fost în august 2005, urmată de vizite în august 2010, mai 2013, mai 2016 și mai 2018. A avut ocazia să exploreze aproape toate regiunile și orașele importante ale țării. 

„Cu fiecare vizită, am cunoscut tot mai mulți români, iar admirația mea față de România a crescut considerabil. Am fost fascinat de câmpiile nesfârșite acoperite de rapiță și porumb, de frumusețea copleșitoare a florilor de salcâm care acoperă dealurile, de bisericile impresionante, chiar și în cele mai mici sate, de castelele și cetățile grandioase, de peisajele montane unde oile și caii pasc liniștiți, de deliciile gastronomiei românești și de ospitalitatea caldă a românilor. Toate acestea mi-au confirmat autenticitatea jurnalului de călătorie pe care îl citisem în 2003”, spune Yoshinori Sato.

În septembrie 2023, a ajuns în România pentru a șasea oară. Spre deosebire de vizitele anterioare, nu a fost o simplă călătorie turistică, ci o invitație din partea Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”, din cadrul Universității Româno-Americane. 

A fost invitat pentru a preda un curs special de vară despre waka, poezia clasică japoneză. Experiența i-a oferit o nouă perspectivă, spune profesorul nipon, întărindu-i convingerea că poate contribui la construirea unui pod cultural între România și Japonia.

„Limba română este un labirint fascinant, plin de frumusețe și provocări. Românii sunt oameni prietenoși, ospitalieri și talentați. România va rămâne pentru mine o țară de vis, pe care o voi admira mereu”, mai precizează Yoshinori Sato, profesorul japonez care iubește România și limba română.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro