Război Israel-Iran, ziua 11. Israelul a bombardat ținte guvernamentale din Teheran: Iranul a atacat cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu/ Reacția lui Donald Trump

Donald Trump a declarat luni că Iranul a anunțat Statele Unite înainte de a lansa o salvă de rachete asupra bazei militare americane Al-Udeid din Qatar, ceea ce, potrivit președintelui american, a făcut posibil ca nicio viață să nu fie pierdută, informează Reuters.

„Sunt încântat să raportez că NICIUN american nu a fost rănit și că nu s-a făcut aproape nicio pagubă. Dar cel mai important este că (iranienii) s-au răcorit și, sperăm, nu va mai exista ură”, a scris Trump într-o postare pe platforma sa Truth Social.

„Vreau să mulțumesc Iranului pentru că ne-a anunțat din timp, ceea ce a făcut posibil ca nicio viață să nu fie pierdută și ca nimeni să nu fie rănit”, a continuat el.

Recomandări

Dorin Tudora, directorul CONPET, plătit cu 14.000 de euro lunar. Și-a prelungit mandatul printr-un șiretlic legal: „Nici n-am reușit să procesez informația”

Președintele american a precizat că nici în rândurile cetățenilor Qatarului nu s-au înregistrat morți sau răniți.

„Poate că Iranul poate trece acum la Pace și Armonie în Regiune și voi încuraja cu entuziasm Israelul să facă același lucru”, a adăugat Trump.

Trump a mai remarcat că Iranul „a răspuns oficial la distrugerea de către noi a facilităților lor nucleare cu un răspuns foarte slab”. „Au fost lansate 14 rachete – 13 au fost doborâte, iar una a fost lăsată în pace, pentru că se îndrepta într-o direcție care nu presupunea nicio amenințare”, a explicat el.

Președintele american i-a mulțumit și „extrem de respectatului emir al Qatarului pentru tot ceea ce a făcut în căutarea păcii pentru regiune”. 

Un oficial american a declarat pentru Reuters că nicio rachetă iraniană nu a lovit baza Al-Udeid. Totodată, ministrul de Interne al Qatarului a declarat că situația de securitate din țară „rămâne stabilă” și că nu ar exista motive de îngrijorare în urma atacului Iranului.

Mai multe detalii aici: Nicio rachetă iraniană nu a lovit baza americană din Qatar, susține un oficial al SUA

23 iun. - Acum 3 saptamani

23-06-2025

Reacția ayatollahului Ali Khamenei după atacul Iranului în Qatar

Recomandări

Rețeaua „Salvador”. Grupul de firme fantomă care a obținut contracte pe bandă rulantă cu o unitate militară din Constanța în plin război la graniță

Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avut o primă reacție, luni seară, în urma atacului de represalii asupra bazei militare americane al-Udeid din Qatar, relatează The Guardian.

„Nu am atacat pe nimeni și nu acceptăm absolut nicio agresiune din partea nimănui și nici nu ne vom supune agresiunii nimănui; aceasta este logica națiunii iraniene”, a scris Khamenei pe contul său de X, publicând mesajul alături de o fotografie cu steagul SUA în flăcări.

Mai multe detalii aici: Reacția ayatollahului Ali Khamenei după atacul Iranului în Qatar: „Nu ne vom supune agresiunii nimănui”

„Moarte Americii”, au scandat protestatarii adunați în Piața Valiars din centrul Teheranului, potrivit televiziunii de stat iraniene.

Printre steaguri ale Iranului și ale grupării șiite libaneze Hezbollah, participanții au scandat și „Moarte Israelului”, așa cum se obișnuiește în aceste tipuri de demonstrații, uneori organizate de regimul de la Teheran.

Manifestările de bucurie s-au extins și în alte orașe, cum ar fi Bandar Abbas, în sud, unde s-au văzut scene similare cu cele din capitală, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Recomandări

Suma fabuloasă scoasă din fondul de rezervă în 2024 pentru a plăti salariile crescute ale magistraților

▶️ Iranians come together in Tehran’s Valiasr Square to celebrate missile strikes on US base in Qatar.

Follow: http://t.co/mLGcUTSA3Q pic.twitter.com/9S7XHXPcU6

— Press TV 🔻 (@PressTV) June 23, 2025

Președintele american l-a mustrat pe fostul președinte rus Dmitri Medvedev după ce acesta din urmă a susținut că „mai multe țări” ar fi dispuse să livreze Iranului focoase nucleare, ca răspuns la atacurile efectuate de Statele Unite asupra instațiilor nucleare din Fordo, Natanz și Isfahan.

„Îmbogățirea uraniului – și, acum putem spune fără ocolișuri, producția viitoare de arme nucleare – va continua”, a reacționat el.

Donald Trump s-a arătat deranjat de această declarație și l-a certat pe fostul președinte rus, care joacă rolul de portavoce a propagandei Kremlinului. Într-o postare pe Truth Social, Trump întreabă retoric dacă Medvedev „a folosit întâmplător acel cuvânt cu «n» (nuclear!)”. „Astfel de cuvinte nu trebuie rostite cu superficialitate”, a atenționat președintele american.

Mai multe detalii aici: Donald Trump îl ceartă pe Dmitri Medvedev și laudă submarinele și rachetele americane

Președintele SUA pare iritat de relatările apărute în mai multe agenții de știri conform cărora instalațiile nucleare atacate în Iran ar fi putut să nu fi fost complet distruse de atacurile americane.

„Siturile pe care le-am lovit în Iran au fost complet distruse și toată lumea știe asta. Doar știrile false ar spune altceva pentru a încerca să denigreze cât mai mult posibil”, a reacționat Trump pe Truth Social.

Mai multe detalii aici: Donald Trump afirmă că siturile iraniene atacate de SUA au fost „complet distruse”: „Doar știrile false ar spune altceva”

Operațiunile militare ale SUA în Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia de Sud au ca punct central baza aeriană Al Udeid din Qatar: un hub modern, complet operațional, cel mai mare din regiune. Ea găzduiește peste 11.000 de soldați și peste 120 de avioane, inclusiv bombardiere strategice B1, avioane cisternă și mijloace de supraveghere. Pistele sale lungi și bine întreținute permit o desfășurare rapidă, făcând-o o componentă esențială a proiecției forței americane.

„Aproximativ la fiecare zece minute, un avion decolează sau aterizează aici – și nu doar în timpul programului de lucru, ci 24 de ore din 24, 7 zile din 7”, se arată pe pagina de Facebook a bazei. Baza a jucat un rol esențial în operațiunile de combatere a terorismului, în războaiele din Irak și Afganistan, și în misiunile umanitare, inclusiv evacuarea din Kabul din 2021.

Mai multe detalii aici: Cât a costat și ce înseamnă pentru America baza aeriană Al Udeid, din Qatar, atacată de Iran

Iranul nu trebuie să dezvolte arma nucleară, a afirmat luni, la Haga, secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu o zi înaintea summitului Alianței Nord-Atlantice, informează AFP și Reuters.

„Aliații s-au pus de acord de mult timp pentru a spune că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare. Aliații au cerut Iranului, de mai multe ori, să respecte obligațiile care îi revin în virtutea Tratatului de neproliferare. Cea mai mare îngrijorare a mea ar fi ca Iranul să posede și să poată utiliza și desfășura o armă nucleară pentru a-și pune lațul peste Israel, peste întreaga regiune și peste alte părți ale lumii”, a spus Rutte într-o conferință de presă.

El a subliniat că loviturile aeriene efectuate în weekend de forțele americane împotriva Iranului nu încalcă dreptul internațional. „Nu sunt de acord cu cei care spun că ceea ce au făcut Statele Unite contravine dreptului internațional”, a afirmat Mark Rutte.

De asemenea, fostul premier olandez a insistat că Iranul este „implicat puternic” în războiul dus de Rusia contra Ucrainei. „Dronele iraniene ucid în fiecare zi ucraineni nevinovați în orașe și în interiorul comunităților, fără niciun respect pentru viața umană”, a declarat Rutte.

Numărul navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic pentru aprovizionarea globală cu petrol şi gaze, a început să scadă, potrivit celei mai mari asociaţii de transport maritim din lume, Bimco.

Reducerea traficului vine pe fondul temerilor tot mai mari privind extinderea conflictului din Orientul Mijlociu, după ce SUA au bombardat sâmbătă trei instalaţii nucleare majore din Iran, transmite CNBC, potrivit news.ro.

„Avem deja indicii clare că unele nave au întrerupt tranzitul prin strâmtoare”, a declarat Jakob Larsen, şeful departamentului de securitate al Bimco. El a avertizat că, dacă Iranul va începe să atace nave comerciale, numărul tranzitelor prin Strâmtoarea Ormuz se va reduce şi mai mult.

Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Marea Arabiei şi este considerată una dintre cele mai importante rute energetice din lume.

În 2024 şi începutul lui 2025, aproximativ 20% din consumul global de petrol şi produse petroliere – dar şi 20% din gazul natural lichefiat (GNL), în special din Qatar – au trecut prin această rută, potrivit Administraţiei americane pentru Informaţii Energetice (EIA).

Rachetele balistice iraniene ieftine și rapide au făcut ravagii în Israel, iar oficialitățile cenzurează cât pot localizarea distrugerilor. Interceptoarele Arrow 3 ale Israelului au lovit țintele în timp ce acestea se aflau încă în spațiu. La altitudini mai mici, rachetele David’s Sling, care seamănă cu rachetele Patriot ale SUA, au doborât și mai multe. Între timp, navele de război și avioanele americane au doborât o parte din rachete. Ultima linie de apărare a fost faimosul Iron Dome (Cupola de Fier) al Israelului, o rețea de rachete interceptoare cu rază scurtă de acțiune ghidate de radar.

Israelul a respins 90% din atacuri, doborând din cer rachete de croazieră, rachete balistice, rachete și drone. Dacă privim harta zonei, observăm că Israelul este o fâșie îngustă de pământ cu centre urbane dens populate. Acest lucru nu lasă prea mult spațiu, așa că interceptarea amenințărilor în zbor este extrem de importantă. Dar sistemele sofisticate și integrate de apărare aeriană ale Israelului nu au putut opri totul. Valurile de drone, rachete și rachete sincronizate pentru a lovi simultan aveau scopul de a supraîncărca apărarea israeliană și de a epuiza stocurile de interceptori. „Zidul” pe care-l invidiază întreaga lume a rezistat, dar planificatorii israelieni știu că succesul este o chestiune stresantă de număr. Defensiva, e clar, consumă mai mult decât poate oferi industria.

Israelul pregătește însă o soluție-minune, un sistem de apărare aeriană care să nu rămână niciodată fără muniție: Iron Beam (Fasciculul de Fier). A fost anunțat deja zilele trecute la Salonul Aeronautic de la Paris!

Mai multe detalii aici: Noul laser israelian în valoare de 1,2 miliarde de dolari va fi aproape de neoprit, iar America îl dorește. Iron Beam nu rămâne fără muniție și poate distruge obiecte zburătoare aflate la o distanță de până la 7 km

Departamentul american al Apărării a confirmat că Iranul a atacat baza aeriană Al-Udeid din Qatar „ca represalii, dar în mare parte ca răspuns simbolic la atacurile americane din weekend”. Nu au fost raportate victime americane.

Nu a fost un alt atac iranian la nicio bază militară americană, alta decât cea din Qatar, a declarat luni un oficial militar american pentru Reuters. De asemenea, nu a existat niciun impact asupra bazei aeriene americane Al-Udeid din Qatar, a spus oficialul.

Surse militare au declarat anterior pentru Reuters că sistemele de apărare aeriană au fost activate la baza aeriană americană Ain al-Asad din Irak de teama unui potenţial atac.

Bahrainul, stat din Golf care găzduieşte cartierul general al Flotei a 5-a a SUA, a anunţat luni că suspendă temporar zborurile în spaţiul său aerian.

Iranul a anunţat anterior că a atacat baza americană Al-Udeid din Qatar şi a fost raportat, de asemenea, un atac asupra unei baze din Irak ce găzduieşte trupe americane.

Ministerul de Interne din Bahrain a îndemnat locuitorii să evite să conducă pe drumurile principale „pentru siguranţa publică”, spunând că acestea ar trebui să fie păstrate doar pentru uz oficial.

Se aud sirenele de raid aerian, potrivit The Associated Press.

Baza aeriană Al-Udeid a fost atacată „cu rachete balistice cu rază scurtă și medie de acțiune provenite din Iran”, a declarat un oficial american din domeniul apărării.

„În acest moment, nu există informații despre victime în rândul americanilor”, a adăugat oficialul.

„Monitorizăm îndeaproape această situație și vom oferi mai multe informații pe măsură ce acestea devin disponibile”, a încheiat el.

Regimul de la Teheran a informat Qatarul înainte lansarea atacului cu rachete asupra bazei militare americane Al-Udeid, spune o sursă apropiată dosarului.

Notificarea a avut ca scop reducerea la minimum a victimelor și menținerea unei rampe de ieșire, a precizat sursa respectivă.

Un oficial american a declarat pentru CNN că nu există informații despre eventuale victime la baza Al-Udeid.

Ministerul Apărării din Qatar a anunțat mai devreme că apărarea sa antiaeriană a interceptat atacul cu rachete.

Autoritățile de la Doha au condamnat atacul efectuat de Iran asupra bazei aeriene americane Al-Udeid, numindu-l „o încălcare flagrantă a suveranității și spațiului aerian al Qatarului”.

„Afirmăm că statul Qatar își rezervă dreptul de a răspunde direct, proporțional cu natura și amploarea acestei agresiuni flagrante și în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat luni Majed Al-Ansari, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Doha.

„Am primit asigurări că apărarea aeriană a Qatarului a dejucat atacul și a interceptat cu succes rachetele iraniene. O declarație care va clarifica circumstanțele atacului va fi emisă ulterior de Ministerul Apărării”, a spus Al-Ansari.

Secretariatul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului a anunțat că numărul rachetelor folosite pentru a ataca baza aeriană Al-Udeid din Qatar a fost același cu numărul bombelor lansate de SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene.

„Republica Islamică Iran, bazându-se pe Allah Atotputernic și pe poporul credincios și mândru al Iranului, nu va lăsa niciodată fără răspuns nicio agresiune împotriva integrității sale teritoriale, suveranității sau securității naționale”, se arată într-o declarație a Gardienilor Revoluției.

Atacul lansat de iranieni asupra bazelor americane din Qatar și Irak are numele de cod „Besharat al-Fath”, care înseamnă, potrivit CNN, „Binecuvântările victoriei”.

Mai multe explozii au fost auzite luni seară deasupra capitalei Qatarului, Doha, după ce regimul de la Teheran a amenințat că va riposta la atacurile aeriene efectuate de americani asupra obiectivelor nucleare iraniene, relatează Reuters și AFP.

Axios, care citează un oficial israelian, scrie că Iranul a lansat șase rachete către bazele militare americane din Qatar. Anterior, Axios a anunțat că Iranul poziționase lansatoare de rachete pentru a trimite proiectile către bazele respective. Cu puțin timp înainte, Qatarul anunțase închiderea spațiului său aerian.

Un diplomat occidental a declarat pentru Reuters că de luni după-amiază există o amenințare iraniană credibilă contra bazei Al-Udeid, aflată sub comandamentul SUA.

Al-Udeid este cea mai mare bază militară a SUA din Orientul Mijlociu, găzduind aproximativ 10.000 de soldați.

În Irak, baza aeriană americană Ain al-Asad şi-a activat sistemul de apărare aeriană din cauza îngrijorării legate de un potenţial atac.

Reza Pahlavi, considerat prinţul moştenitor al Iranului, a cerut luni comunităţii internaţionale să forţeze prăbușirea regimului ayatollahilor, subliniind că înlăturarea de la putere a lui Ali Khamenei este necesară pentru o pace durabilă şi stabilitate în Orientul Mijlociu, relatează Reuters.

Aflat în exil în Statele Unite, Reza Pahlavi (64 de ani) a declarat că înfiinţează o „platformă sigură”, unde disidenţii şi opozanţii regimului condus de Ali Khamenei să îşi coordoneze eforturile de a răsturna dictatura şi pentru a pune Iranul pe calea unui viitor „liber şi democratic”

Mai multe detalii aici: Fiul şahului se oferă să-i ia locul lui Ali Khamenei şi să pună bazele unei tranziţii: „Schimbarea regimului” este singura soluţie în Iran

O misiune de anchetă mandatată de ONU a susținut luni că este posibil ca unele dintre loviturile Israelului asupra Iranului să fi încălcat dreptul internaţional umanitar, citând uciderea civililor dintr-un bloc de apartamente şi a trei lucrători umanitari în Teheran, relatează Reuters.

„Printre cei ucişi în Teheran s-au numărat zeci de rezidenţi ai unui complex de apartamente şi trei lucrători umanitari de la Crucea Roşie iraniană, în timp ce locurile avariate au inclus o clinică pentru copii cu autism şi un spital din Kermanshah”, a declarat organismul de anchetă într-un comunicat adresat jurnaliştilor.

„Acest lucru, precum şi lipsa raportată a unui avertisment prealabil eficient din partea Israelului, care poate afecta capacitatea populaţiei de a ajunge în siguranţă la adăpost, ridică preocupări serioase în legătură cu principiile proporţionalităţii, distincţiei şi precauţiei în temeiul dreptului internaţional umanitar”, conchide misiunea ONU.

Izolat pe scena internațională, Kremlinul caută să-și multiplice alianțele tactice. Cu toate acestea, liderul rus Vladimir Putin nu ezită să-și abandoneze „aliații” atunci când își pierde interesul, comentează 20minutes.fr.

Odată cu invadarea Ucrainei, prieteniile cu Vladimir Putin s-au diminuat pe scena internațională. Izolată, Rusia s-a apropiat treptat de regimuri oarecum similare ei, precum cel din Iran, un furnizor vital de drone Shahed pentru atacarea orașelor ucrainene.

Dar regimul de la Teheran se află acum în mijlocul unui conflict deschis cu Israelul. În pofida situației dificile a „prietenilor” de la Teheran și asigurărilor date anterior că îi va ajuta, liderul de la Kremlin nu s-a grăbit să-și onoreze promisiunile. Kremlinul s-a limitat doar la vorbe, condamnând atât bombardamentele israeliene, cât și pe cele americane, și a încercat timid să se poziționeze ca mediator pentru o soluție diplomatică rapidă.

Mai multe detalii aici: Iran, Bashar al-Assad, Armenia… Vladimir Putin își abandonează mereu „aliații”

Administrația Trump crede că Iranul ar putea efectua în curând atacuri de represalii care să vizeze forţele americane din Orientul Mijlociu, deşi Washingtonul caută în continuare o rezolvare diplomatică prin care Teheranul să renunţe la orice atac, au declarat luni doi oficiali americani pentru Reuters.

Unul dintre oficiali, care a vorbit cu Reuters sub condiţia anonimatului, a declarat că atacul de represalii al Iranului ar putea avea loc în cel mult două zile.

Iranul a ameninţat că va riposta după ce Statele Unite i-au bombardat siturile nucleare în weekend.

Oficialii americani au avertizat Iranul să nu riposteze, iar preşedintele Donald Trump a declarat după atacuri că orice represalii ale Iranului împotriva SUA vor fi întâmpinate cu o forţă mult mai mare decât cea folosită în atacurile americane din weekend.

Duminică, preşedintele Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, a declarat că armata americană a sporit protecţia trupelor din regiune, inclusiv în Irak şi Siria.

Statele Unite au o forţă considerabilă desfăşurată în Orientul Mijlociu, de aproape 40.000 de militari. Unele dintre aceste baze operează sisteme de apărare aeriană, avioane de luptă şi nave de război care pot detecta şi doborî rachetele inamice care se apropie, dar poziţiile lor sunt vulnerabile la atacuri.

Reuters a relatat săptămâna trecută că Pentagonul a mutat unele aeronave şi nave de la bazele din Orientul Mijlociu care ar putea fi vulnerabile la orice potenţial atac iranian. Printre acestea s-au numărat aeronave care au fost retrase de la baza aeriană Al Udeid, de 24 de hectare, situată în deşertul din afara capitalei Doha din Qatar. Aceasta este cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu şi găzduieşte aproximativ 10.000 de militari.

Teheranul a promis să se apere şi să riposteze. Dar, probabil într-un efort de a evita un război total cu Statele Unite, nu a ţintit încă bazele americane şi nici nu a închis strâmtoarea Ormuz, ceea ce ar bloca un sfert din transporturile de petrol din lume care trec prin apele sale.

Portugalia a acordat SUA permisiunea ca 12 avioane militare de realimentare să folosească baza aeriană din Lajes, din insulele Azore, situate în mijlocul Oceanului Atlantic, după ce administrația Trump a solicitat această autorizare miercurea trecută, înainte de a ataca Iranul, informează agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

Într-un comunicat publicat luni de presa portugheză, Ministerul Apărării Naționale din Portugalia a indicat că SUA au făcut această solicitare printr-o notă diplomatică și a precizat că este vorba despre „o procedură standard”.

Ministerul portughez a clarificat că cele 12 aeronave americane nu erau „ofensive”, ci aeronave de realimentare cu combustibil, și a declarat că pe la baza aeriană din Lajes nu mai trec de mai bine de o lună „mijloace de luptă americane”.

Ministerul portughez a explicat că folosirea bazei din Lajes a avut loc „sub umbrela Acordului de Cooperare pentru Apărare dintre Portugalia și SUA pentru staționarea sau tranzitul aeronavelor militare”, care este supus autorizării prealabile din partea guvernului portughez.

Ministerul a explicat că Portugalia acordă autorizații de survolare sau aterizare „specifice, trimestriale sau permanente” nu doar SUA, ci și altor țări.

Aceste permise includ notificări de staționare, care „sunt emise de obicei cu 72 de ore în avans sau mai puțin, din cauza imprevizibilității unor misiuni”.

Preşedintele american Donald Trump este „interesat în continuare” de o opţiune diplomatică cu Iranul, a dat asigurări, luni, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, după ce preşedintele american a evocat cu o zi mai înainte o „schimbare de regim” la Teheran, relatează AFP.

„Dacă regimul iranian refuză să se implice într-o soluţie diplomatică şi paşnică, de care preşedintele este interesat în continuare, de ce nu retrage poporul iranian puterea acestui regim incredibil de violent, care îl reprimă zeci de ani?”, a declarat Karoline Leavitt la postul Fox News.

Pe de altă parte, cancelarul german Friedrich Merz şi-a exprimat luni susţinerea fermă față de operațiunea americană „Midnight Hammer”.

„Nu există încă niciun motiv să criticăm ceea ce au făcut Statele Unite în acest weekend. Da, nu este un lucru lipsit de riscuri, dar nici lăsarea lucrurilor ca atare nu era o opţiune”, a subliniat cancelarul german.

Friedrich Merz şi-a reiterat susţinerea faţă de ofensiva militară israeliană în Iran, după ce aprecia, săptămâna trecută, că Israelul „ne face tuturora treaba murdară”.

Ministrul israelian al apărării Israel Katz a anunțat luni că armata sa a lansat bombardamente asupra închisorii Evin, în nordul Teheranului, informează AFP.

Katz a precizat că printre „ţinte se află cartierul general al Basij (o miliţie islamistă – n.r.), închisoarea Evin (în care sunt încarceraţi deţinuţi politici şi opozanţi – n.r.), cartierul general al securităţii interne al Gardienilor Revoluţiei şi alte ţinte asociate regimului” de la Teheran.

Ministerul iranian al Justiției a confirmat bombardamentele de la Evin și a raportat pagube, inclusiv la poarta închisorii.

Evin Prison is the most feared regime political prison in Iran. The site of notorious torture of countless human rights activists.

Israel just blew open the gates to the prison. Not a single person can say this is not justified pic.twitter.com/aPMKzH89Rv

— Drew Pavlou 🇦🇺🇺🇦🇹🇼 (@DrewPavlou) June 23, 2025

Ministrul israelian de externe Gideon Saar a postat pe X imagini cu închisoarea luată la ţintă. „Viva la libertad, carajo!” („Trăiască libertatea, la naiba!”), a comentat șeful diplomației israeliene, folosind celebrul slogan al președintelui argentinian Javier Milei.

Închisoarea Evin adăpostește de obicei deținuți politici și cetățeni occidentali acuzați de spionaj. În aprilie, Consiliul Uniunii Europene l-a sancționat pe șeful închisorii, Farzadi Hedayatollah, din cauza unor „încălcări grave ale drepturilor omului”, inclusiv „utilizarea puterii judiciare” pentru efectuarea de arestări arbitrare.

Totuși, Noemie Kohler, sora lui Cecile Kohler, o franțuzoaică deținută la Evin de mai bine de trei ani împreună cu partenerul ei, Jacques Paris, a declarat pentru AFP că atacul israelian, considerând că este „complet iresponsabil” și „îi pune pe cei dragi în pericol de moarte”.

Mai multe detalii aici: Israelul bombardează o închisoare în care sunt încarcerați opozanți și deținuți politici din Iran: „Nu știm dacă mai sunt în viață, suntem panicați”

După atacurile americane de duminică asupra instalațiilor nucleare iraniene, Israelul intenționează să pună capăt campaniei de bombardamente împotriva Republicii Islamice, raportează The Wall Street Journal, citând oficiali israelieni și arabi.

Potrivit Channel 12, Israelul consideră că își va atinge obiectivele militare ale operațiunii „Rising Lion” – eliminarea amenințării nucleare și balistice iraniene din Israel – în următoarele zile.

Oficialii arabi au declarat pentru The Wall Street Journal că Statele Unite au cerut partenerilor arabi să transmită Iranului mesajul că Israelul intenționează să încheie operațiunea în curând. Cu toate acestea, potrivit oficialilor, Iranul consideră în continuare că trebuie să răspundă la atacurile americane.

Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), nu a putut confirma locul unde se află stocurile Iranului de material nuclear aproape de gradul de armament, solicitând ca inspectorii să poată reveni în siguranță în țară „pentru a evalua situația”.

Într-un interviu acordat duminică postului CNN, Grossi a declarat că Iranul a stocat aproximativ 400 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, nu departe de nivelul de îmbogățire de 90% necesar pentru fabricarea unei arme nucleare. „Iranul nu a ascuns faptul că a protejat acest material”, a spus Grossi.

Luni, în fața consiliului guvernatorilor agenției de control nuclear a Națiunilor Unite, Grossi a declarat că inspectorii trebuie să poată „reveni la siturile nucleare iraniene și să verifice stocurile de uraniu, inclusiv, cel mai important, cele 400 de kilograme îmbogățite la 60%”.

Alimentarea cu energie electrică a fost restabilită în nordul Teheranului după întreruperile cauzate de un atac israelian, potrivit mass-media locale, potrivit AFP.

„Întreruperile au fost complet remediate în nordul Teheranului”, a declarat agenția de știri Tasnim, citând compania regională de electricitate.

Tehran Power Distribution Company right now pic.twitter.com/A43T0D7JIz
— Open Source Intel (@Osint613) June 23, 2025
 

Ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a declarat reporterilor că va solicita Consiliului UE să aprobe suspendarea imediată a pactului care reglementează relațiile dintre UE și Israel, pentru a protesta împotriva a ceea ce el numește încălcări ale drepturilor omului în Gaza.

El a mai spus că va solicita Consiliului să aprobe un embargo asupra vânzării de arme către Israel și să aprobe sancțiuni împotriva persoanelor care subminează soluția celor două state.

Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat că Roma se opune suspendării acordului de asociere UE-Israel.

Israelul a lovit rutele de acces către instalația nucleară Fordo din centrul Iranului, a declarat luni Armata de Apărare a Israelului (IDF). Într-o declarație de o singură frază, IDF a afirmat că a efectuat atacurile „pentru a bloca” accesul la instalația de îmbogățire a uraniului, pe care SUA o atacase cu bombe anti-buncăr cu 36 de ore mai devreme.

Duminică seara, premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Statele Unite au „avariat grav” Fordo în atacurile sale. Întrebat dacă programul nuclear al Iranului a fost distrus, Netanyahu a răspuns:

„Examinăm problema foarte atent, în detaliu, împreună cu aliații noștri americani. Dar este clar că am dat lovituri severe: am eliminat oamenii de știință (nucleari) de frunte, fabricile de centrifuge, instalațiile de îmbogățire – am lovit și distrus Natanz, am avariat grav Fordow. În cele din urmă, vom cunoaște amploarea reală și suntem hotărâți să ducem această misiune la bun sfârșit”.

Disponibilitatea Rusiei de a furniza Iranului asistență militară și de altă natură în conflictul dintre Iran și Israel va depinde de solicitarea pe care partea iraniană o va adresa Moscovei. Acest lucru a fost declarat de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, răspunzând la o întrebare a ziarului Kommersant. Reprezentantul Kremlinului nu a răspuns la întrebarea dacă Rusia este pregătită să furnizeze Iranului sisteme de apărare aeriană, de exemplu S-300 sau S-400.

„Totul depinde de ceea ce vor discuta partea iraniană și prietenii noștri iranieni. Astăzi, Ministerul Afacerilor Externe iranian va avea loc o serie de contacte, în cadrul cărora, în urma escaladării dramatice, vom putea schimba opinii, iar partea iraniană ne va putea informa cu privire la punctul său de vedere asupra acestei situații”, a declarat Peskov.

Reuters a raportat anterior, citând o sursă de rang înalt, că ministrul iranian de externe Abbas Araghchi urma să înmâneze liderul rus Vladimir Putin o scrisoare din partea liderului suprem Ali Khamenei, în care se solicita sprijin pentru țară.

Implicarea americană oferă acum Teheranului o justificare pentru a lovi obiectivele energetice din Golf și bazele și navele americane din Orientul Mijlociu, indiferent dacă decide să acționeze acum sau în viitor.

De asemenea, riscă să atragă Occidentul într-o aventură pe care premierul israelian Benjamin Netanyahu pare să o considere o încercare de schimbare a regimului din Iran. Trump și America au făcut un pas periculos în întuneric.

Citeşte întreaga analiză Financial Times: Pasul lui Trump în întuneric. Pariul Americii în Iran face lumea un loc mai periculos

Aviația israeliană a bombardat ieri și porțile închisorii Evin din Teheran, o mișcare care a stârnit nedumerire. Însă, Evin este o închisoare notorie pentru deținuții politici veniți în special din rândul opoziției. Recent, au apărut rapoarte și dovezi, inclusiv filmări, care indică abuzuri asupra deținuților politici.

De asemenea, a fost bombardat și un ceas din Teheran folosit de regimul lui Khamenei ca propagandă indicând „timpul care a mai rămas până la sfârșitul regimului sionist”.

Un purtător de cuvânt al televiziunii iraniene a avertizat că până la 50.000 de soldați americani vor fi repatriați la Washington în „sicrie” după ce Donald Trump a ridicat posibilitatea unei schimbări de regim la Teheran, potrivit Daily Mail.

Prezentatorul televiziunii de stat Mehdi Khanalizadeh l-a acuzat pe Trump că a ales să „verse sângele soldaților tăi”, înainte de a adăuga: „Președintele SUA din Biroul Oval a ales să primească sicriele a până la 50.000 de soldați americani în Washington”.

Aceasta vine în contextul în care Iranul avertizează Statele Unite că se vor confrunta cu „consecințe grave” în cazul în care vor ataca instalațiile sale nucleare, amenințând că intrarea sa în conflictul cu Israelul va „extinde sfera țintelor legitime”.

Liderul rus Vladimir Putin a început discuțiile cu ministrul de externe iranian Abbas Araghchi, potrivit imaginilor difuzate luni de Kremlin.

Întâlnirea are loc în contextul în care Iranul analizează modul în care va răspunde la atacurile SUA asupra instalațiilor sale nucleare. Duminică, Araghchi a solicitat secretarului general al ONU, António Guterres, să condamne „în cei mai fermi termeni” Guvernul SUA pentru atacurile lansate.

„În acest moment, continuăm să distrugem și să reducem capacitățile de lansare și fabricare a rachetelor regimului iranian”, a declarat generalul de brigadă Effie Defrin, purtător de cuvânt al Forțelor de Apărare Israeliene (IDF).

Defrin a spus că avioanele israeliene „intensifică în prezent distrugerile în zona Teheranului, cu accent pe sediul IRGC”. Sute de membri ai Gardienilor Revoluției au fost uciși în atacul în curs, a afirmat Israelul.

De când Israelul a atacat Iranul pe 13 iunie, a ucis mai mulți membri de rang înalt ai IRGC în Iran și a vizat instalațiile nucleare ale țării.

De ani de zile, China s-a folosit de relațiile sale cu Iranul pentru a-și extinde influența în Orientul Mijlociu, făcând din petrolul iranian ieftin și, în general, din resursele din Golf, o bază a mixului energetic al celui mai mare cumpărător de petrol din lume.

Anul trecut, petrolul iranian a reprezentat până la 15% din țițeiul exportat către a doua cea mai mare economie a lumii. În total, China a importat anul trecut aproximativ 11,1 milioane de barili de petrol pe zi, potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA.

Iranul a exportat 2,4 milioane de barili de țiței pe zi în septembrie 2024, China reprezentând 1,6 milioane de barili. Până în aprilie, livrările iraniene au scăzut la 2,1 milioane de barili pe zi, din care China a reprezentat 740.000 de barili.

Citește analiza integrală a Financial Times aici: Pariul Chinei pe petrolul iranian și influența în Orientul Mijlociu se transformă în dezastru

Israelul a lansat luni atacuri asupra „inimii Teheranului”, a declarat ministrul apărării israelian, în timp ce mass-media iraniană și martori oculari au raportat impacturi în întreaga capitală iraniană.

Nori uriași de fum au acoperit părți ale orașului, a declarat un locuitor pentru CNN. Atacurile au lovit și strada Jordan, un cartier dens populat și prosper din nordul capitalei, au spus ei. Un alt martor ocular a declarat pentru CNN: „A fost cea mai gravă serie de explozii de până acum. A fost îngrozitor.”

Armata israeliană „lovește ținte ale regimului” în „inima Teheranului, cu o forță fără precedent”, a declarat luni ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, într-un comunicat.

• Israelul bombardează ținte guvernamentale în Teheran, „cu o forță fără precedent”
• Armata israeliană a declarat că a efectuat lovituri aeriene asupra a cel puțin șase aeroporturi din vestul, estul și centrul Iranului. Într-o declarație publicată pe contul său în limba ebraică pe X, Israelul a afirmat că aeronave pilotate de la distanță au distrus 15 avioane și elicoptere iraniene
• Șeful AIEA se așteaptă la „daune foarte semnificative” la instalația Fordo din Iran
• Unde se află uraniul Iranului? Atacurile SUA și Israelului au lovit obiective nucleare cheie, dar rămân întrebări cu privire la stocurile de 408 kg de material îmbogățit
• Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat duminică, de la Istanbul, că Iranul are „o varietate de opțiuni” pentru a răspunde atacurilor americane, de la lovituri asupra bazelor SUA din regiune sau activarea celulelor teroriste din SUA până la blocarea unor căi navigabile esențiale pentru comerțul global.
• Atacurile Israelului l-au pus pe Putin într-o poziție dificilă, deoarece nu poate sprijini militar Iranul fără a-și pune în pericol propriile interese. Deși Rusia ar putea chiar beneficia pe termen scurt, pe termen lung se confruntă cu pierderi grele
• China, principalul susținător economic al Iranului, ar avea mult de pierdut dacă Teheranul ar decide să închidă Strâmtoarea Ormuz, o măsură cerută de tot mai mulți iranieni în urma atacurilor americane asupra instalațiilor nucleare

Bombardamentul american a provocat probabil „daune foarte semnificative” zonelor subterane ale instalației de îmbogățire a uraniului Fordo din Iran, săpată într-un munte, deși nimeni nu poate încă estima amploarea acestora, a declarat Rafael Grossi, șeful agenției de control nuclear a ONU.

„Având în vedere încărcătura explozivă utilizată și natura extrem de sensibilă la vibrații a centrifugelor, se așteaptă să fi avut loc pagube foarte semnificative”, a declarat Grossi într-o declarație adresată unei reuniuni de urgență a Consiliului Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, format din 35 de țări.

Ministrul Apărării Israel Katz a declarat că IDF „atacă în prezent cu o forță fără precedent obiective ale regimului și organele de represiune guvernamentală din inima Teheranului”.

„Imaginile vor fi publicate în curând, ilustrând amploarea pagubelor”, a afirmat acesta într-o declarație emisă de biroul său, potrivit Times of Israel.

⚠️MASSIVE Explosions all across Tehran.

The Israeli Air Force is wrecking the IRGC. pic.twitter.com/dZzd9bkv8x
— Vivid.🇮🇱 (@VividProwess) June 23, 2025
 

Morteza Heydari, purtătorul de cuvânt al organizației de gestionare a crizelor din Qom, a declarat că instalația nucleară de la Fordow a fost atacată din nou, fără a preciza cine se află în spatele atacului. Instalația era una dintre cele trei lovite ieri de SUA. Heydari a declarat că „nu există niciun pericol pentru cetățenii” din zonă.

Între timp, raiduri aeriene israeliene masive au vizat Teheranul și Karajul din apropiere, în jurul prânzului, ora locală, fiind vizibile coloane de fum înalte în zone din întreaga capitală.

Transmisia în direct a televiziunii de stat a fost întreruptă timp de câteva minute și s-a confirmat că a fost lovită o clădire tehnică care asigura transmisiile în direct pentru mai multe canale.

Prestigioasa Universitate Shahid Beheshti, din nordul Teheranului, a fost de asemenea lovită, potrivit agenției de știri Mehr, afiliată statului.

Pe măsură ce administrația Trump evaluează pagubele, întrebarea crucială va fi dacă programul Iranului a fost distrus sau pur și simplu mutat în instalații mai mici și secrete, mai greu de găsit.

Răspunsul depinde în mare măsură de ce s-a întâmplat cu stocul de 408 kg de uraniu îmbogățit la 60% puritate – aproape de puritatea de 90 % necesară pentru arme. „Totul se reduce la material și la locul în care se află”, a declarat Richard Nephew, un fost înalt oficial american care a lucrat pe problema Iranului în administrațiile Obama și Biden. „Pe baza a ceea ce am văzut până în acest moment, nu știm unde se află materialul. Nu avem nicio certitudine că vom putea să-l recuperăm în curând.”, potrivit Financial Times.

Citeşte întreaga analiză aici: Unde se află uraniul Iranului? Atacurile SUA și Israelului au lovit obiective nucleare cheie, dar rămân întrebări cu privire la stocurile de 408 kg de material îmbogățit

Un purtător de cuvânt al unității militare iraniene Khatam al-Anbiya a avertizat că „operațiuni puternice cu consecințe grave” așteaptă Statele Unite în urma bombardamentului a trei importante instalații nucleare, potrivit Al Jazeera.

Agențiile de știri iraniene l-au citat pe purtătorul de cuvânt anonim, care a acuzat SUA că a comis un act „criminal” în numele Israelului, care, potrivit acestuia, „încalcă în mod flagrant” suveranitatea Iranului. „Acest act ostil a fost comis cu scopul de a reînvia regimul sionist muribund”, a declarat purtătorul de cuvânt, referindu-se la Israel.

#BREAKING 
Spokesperson for the Khatam al-Anbiya base: Powerful operations with heavy consequences await the US. pic.twitter.com/th83NlSOf8
— Tehran Times (@TehranTimes79) June 23, 2025
 

Sirene de raid aerian au fost activate în nordul și centrul Israelului, inclusiv în Tel Aviv și Ierusalim, după ce au fost detectate rachete provenind din Iran, a anunțat luni Armata de Apărare a Israelului (IDF), avertizând locuitorii să se adăpostească.

Forțele Aeriene Israeliene „acționează pentru a intercepta și a lovi acolo unde este necesar pentru a elimina amenințarea”, a declarat IDF.

Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a declarat duminică, de la Istanbul, că Iranul are „o varietate de opțiuni” pentru a răspunde atacurilor americane, de la lovituri asupra bazelor SUA din regiune până la blocarea unor căi navigabile esențiale pentru comerțul global. Oricare dintre aceste măsuri implică riscuri considerabile, atât pentru Republica Islamică, cât și pentru Statele Unite și Israel.

Potrivit Consiliului pentru Relații Externe (CFR), SUA mențin o prezență în 19 locații din Orientul Mijlociu, opt dintre acestea fiind considerate baze permanente, cu aproximativ 40.000 de soldați americani desfășurați în regiune. Iranul a avertizat în repetate rânduri că orice atac american asupra facilităților sale nucleare va atrage represalii împotriva trupelor și intereselor americane din zonă. Analistul CNN Barak Ravid a subliniat că Iranul dispune de suficiente ținte pentru a riposta.

Un alt scenariu plauzibil este activarea rețelei de proxy-uri a Gardienilor Revoluției (IRGC) în Irak, Yemen și Siria – grupuri care în trecut au atacat active americane. Deși influența Hezbollahului a fost slăbită de atacurile israeliene, rebelii houthi susținuți de Iran din Yemen au anunțat deja că vor viza nave americane în Marea Roșie. Un oficial houthi a declarat duminică dimineață, într-o postare online, că „Trump trebuie să-și asume consecințele” atacurilor asupra facilităților nucleare iraniene.

Best view of Israel-Iran war
Note: Faulty words have been said while recording headphone required.#IranIsraelConflict pic.twitter.com/GokAO2Ol7O
— Albish Daimari (@albishdmri) June 18, 2025
 

Atacurile Israelului l-au pus pe Putin într-o poziție dificilă, deoarece nu poate sprijini militar Iranul fără a-și pune în pericol propriile interese. Deși Rusia ar putea chiar beneficia pe termen scurt, pe termen lung se confruntă cu pierderi grele, scrie cotidinul Blick Elveția, care face parte din trustul Ringier.

Dacă ayatollahul Ali Khamenei (86), liderul suprem și liderul religios al Iranului, va fi ucis, Rusia amenință că va reacționa „foarte negativ”. Cel puțin asta a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov (57), pentru Sky News.

Regimul iranian este cel mai important partener al Moscovei în Orientul Mijlociu. În timp ce Rusia beneficiază de creșterea prețurilor petrolului, riscurile pentru președintele Vladimir Putin (72) sunt mai mari decât beneficiile. Miza este foarte mare, scrie Blick.

Într-o nouă declarație publicată pe contul său în limba ebraică pe X, armata israeliană afirmă că a atacat și baze de lansare și depozitare pentru rachete sol-sol iraniene. Aceasta a precizat că 15 avioane ale forțelor aeriene au efectuat atacurile în provincia Kermanshah, distrugând mai multe baze.

Israelul a declarat că armata sa va continua „să intensifice atacurile” pentru a obține „superioritatea aeriană” asupra spațiului aerian iranian. Anterior, am raportat că Israelul a vizat șase aeroporturi din Iran, distrugând mai multe aeronave, inclusiv elicoptere.

Armata israeliană a declarat că a efectuat lovituri aeriene asupra a cel puțin șase aeroporturi din vestul, estul și centrul Iranului. Într-o declarație publicată pe contul său în limba ebraică pe X, Israelul a afirmat că aeronave pilotate de la distanță au distrus 15 avioane și elicoptere iraniene.

„Atacurile au avariat piste, buncăre subterane, un avion de realimentare și avioane F-14, F-5 și AH-1 aparținând regimului iranian”, a adăugat acesta. „Forțele aeriene au perturbat capacitatea de decolare de pe aceste aeroporturi și operațiunile forțelor aeriene ale armatei iraniene de pe acestea.”

Americani din oraşe de pe întreg teritoriul Statelor Unite au ieşit pe străzi duminică pentru a protesta faţă de decizia preşedintelui Donald Trump de a bombarda situri nucleare din Iran. De la Los Angeles la New York, manifestanţii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la declanşarea unui război mai amplu şi la deturnarea atenţiei de la problemele interne existente în SUA, relatează CNN.

Agențiile de știri semi-oficiale Tasnim și Fars afirmă că Mohammad Amin Mahdavi Shayesteh a fost spânzurat după ce a fost condamnat pentru colaborare cu agenția de informații israeliană Mossad.

Shayesteh, descris de Tasnim ca „șeful unei echipe cibernetice afiliate Mossad”, a fost arestat la sfârșitul anului 2023.

De când Israelul a început să atace Iranul, pe 13 iunie, autoritățile iraniene au executat cel puțin trei persoane condamnate pentru spionaj în favoarea Israelului. Una a fost executată în primele ore ale zilei de 16 iunie, iar al doilea suspect a fost executat pe 22 iulie. Acuzațiile aduse suspecților nu au putut fi verificate în mod independent.

Primarul Eric Adams a declarat că poliția din New York se află în „stare de alertă maximă” pe fondul temerilor de represalii pe teritoriul american în urma atacurilor SUA asupra Iranului.

„Nu există amenințări notabile directe la adresa orașului, dar trebuie să fim mereu atenți la lupii singuratici”, a declarat Adams într-un interviu acordat în această seară.

Înainte de loviturile aeriene americane asupra Iranului, regimul de la Teheran a transmis un avertisment direct către fostul președinte Donald Trump: în cazul unei agresiuni, ar putea activa celule adormite pentru a lansa atacuri pe teritoriul SUA.

Potrivit unor surse citate de NBC News, mesajul a fost transmis printr-un intermediar la summitul G7 din Canada, cu puțin timp înainte ca Trump să părăsească evenimentul. În urma acestor informații, administrația americană și autoritățile din orașe-cheie au fost plasate în stare de alertă ridicată, anticipând posibile represalii.

Departamentul pentru Securitate Internă a avertizat că escaladarea conflictului cu Iranul generează un climat de amenințare crescută în interiorul SUA. Potrivit instituției, există riscul ca Iranul să lanseze atacuri cibernetice, să vizeze oficiali guvernamentali sau chiar să încurajeze acte de violență teroristă printr-un eventual edict religios.

Israelul a lansat noi atacuri aeriene împotriva infrastructurii militare din orașul Kermanshah, din vestul Iranului, a declarat luni dimineață Armata de Apărare a Israelului (IDF).

Anterior, agenția de știri Nour News, afiliată statului iranian, a informat că Israelul a lovit Parchin, un mare complex militar situat la sud-est de Teheran, într-un atac aerian în primele ore ale zilei de luni.

Iranul a lansat luni propriul atac asupra Israelului, trăgând o rachetă care a fost interceptată de apărarea aeriană israeliană.

Parlamentari democraţi şi republicani au cerut, duminică, Congresului să limiteze utilizarea forţei militare de către preşedintele Donald Trump în Iran şi să împiedice implicarea SUA într-un conflict din Orientul Mijlociu care se adânceşte, relatează Reuters.

Având în vedere că liderii republicani din Senat şi Camera Reprezentanţilor susţin cu tărie atacurile SUA asupra principalelor instalaţii nucleare iraniene, pare puţin probabil ca vreo rezoluţie care să afirme puterea Congresului de a restricţiona acţiunile lui Trump să poată fi adoptată de ambele camere.

Piața petrolului reacționează cu volatilitate în contextul tensiunilor crescânde din Orientul Mijlociu: prețul țițeiului Brent a urcat peste pragul de 76 de dolari pe baril, ca urmare a atacului lansat de SUA asupra Iranului. Totodată, revine în prim-plan temerea legată de o posibilă blocare a strâmtorii Ormuz – un punct vital pentru fluxul global de energie.

Amenințarea a fost amplificată de anunțul televiziunii de stat iraniene, potrivit căruia parlamentul a aprobat o propunere de închidere a strâmtorii. O decizie finală este așteptată luni din partea Consiliului Suprem de Securitate Națională, ceea ce sporește incertitudinea pe piețele internaționale.

Economia americană se confruntă cu perspectiva neplăcută a reaprinderii inflației, după ce Statele Unite au lansat atacuri asupra a trei facilități nucleare din Iran. Experții consideră aproape sigură creșterea prețurilor la petrol și gaze, însă marea întrebare rămâne cât va dura această creștere a prețurilor la combustibili fosili. Se estimează că prețul petrolului va atinge pragul de 80 de dolari pe baril, un nivel pe care petrolul american nu l-a depășit constant din ianuarie.

China, principalul susținător economic al Iranului, ar avea mult de pierdut dacă Teheranul ar decide să închidă Strâmtoarea Ormuz, o măsură cerută de tot mai mulți iranieni în urma atacurilor americane asupra instalațiilor nucleare, potrivit CNN.

Strâmtoarea Ormuz este un coridor esențial pentru comerțul global cu petrol, prin care trece zilnic 20% din consumul mondial. China, cel mai mare importator de țiței din lume, a primit prin Ormuz aproape jumătate din livrările sale în primul trimestru din 2025.

Secretarul de stat american Marco Rubio a îndemnat Beijingul să descurajeze Iranul de la un asemenea gest, avertizând că blocarea Ormuz ar afecta mai grav economiile dependente de petrol, inclusiv cea chineză, decât pe cea a SUA. Deși nu recunoaște oficial achiziții de petrol iranian, China rămâne principala piață pentru exporturile Teheranului. Beijingul a condamnat atacurile americane, dar nu s-a pronunțat încă asupra amenințării privind închiderea strâmtorii.

Reprezentanta republicană Marjorie Taylor Greene a criticat decizia președintelui de a bombarda instalațiile nucleare iraniene, scriind într-o declarație pe X sâmbătă seara:

„Nu ar fi căzut bombe asupra poporului israelian dacă Netanyahu nu ar fi aruncat mai întâi bombe asupra poporului iranian. Israelul este o națiune dotată cu arme nucleare. Aceasta nu este lupta noastră. Pacea este răspunsul”.

Comentariile lui Greene evidențiază diviziunea din cadrul mișcării MAGA a lui Trump între cei care s-au raliat în spatele președintelui și cei care și-au exprimat scepticismul față de o implicare mai mare a SUA în conflict.

Karim Sadjadpour, expert la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat pentru CNN că Khamenei se află „în cea mai gravă situație din viața lui de autocrat”, fiind izolat într-un buncăr, în vârstă de 86 de ani, cu o capacitate fizică și cognitivă limitată. De asemenea, majoritatea comandanților săi militari de rang înalt au fost asasinați, iar controlul spațiului aerian este pierdut în favoarea Israelului.

În contextul actual, se înmulțesc întrebările legate de posibilitatea unei schimbări de regim la Teheran, un scenariu care ar putea destabiliza profund Iranul și întreaga regiune. Deși Khamenei conduce Iranul de peste 35 de ani, consolidându-și poziția după Revoluția Islamică din 1979, analiștii susțin că instinctele sale de supraviețuire se ciocnesc acum cu tendințele sale de sfidare, amplificând tensiunile și incertitudinea privind direcția pe care o va alege.

Iran deține o gamă largă de rachete balistice, variind de la rachete cu rază scurtă de acțiune până la cele intercontinentale.

• Racheta Haj Qassem este o rachetă avansată, dezvăluită în 2020, despre care se pare că atinge viteze de 12.000 de kilometri pe oră, cu o rază de acțiune de 1.400 de kilometri și purtând un focos de 500 de kilograme.
• Introdusă în 2024, racheta Emad este remarcabilă mai ales pentru focoasa sa manevrabilă, care îi permite să își modifice traiectoria după reintrarea în atmosferă. Această caracteristică este concepută pentru a înșela sistemele radar și rachetele interceptoare. Are o rază de acțiune de 1.700 de kilometri.
• Dezvăluită în 2022, racheta Kheibar Shekan este numită după bătălia de la Khaybar din secolul al VII-lea. Are o rază de acțiune de 1.500 de kilometri și a fost prima rachetă cu combustibil solid a Iranului, permițând timpi de lansare mai rapizi și o mai mare pregătire operațională. Focosul este estimat la 500 de kilograme.
• Cea mai grea și mai rapidă rachetă din arsenalul Iranului, bazată pe racheta nord-coreeană Hwasong-10, Khorramshahr are o rază de acțiune de 2.000 de kilometri și transportă un focos masiv de 1.500 de kilograme. Viteza sa de penetrare atinge 14.000 de kilometri pe oră.

LIBERTATEA a transmis LIVETEXT aici evenimente de duminică:

Armata israeliană anunță lovituri în curs la Teheran și în vestul Iranului

Armata israeliană a anunțat duminică seara că efectuează atacuri împotriva unor „situri de infrastructură militară” la Teheran și în vestul Iranului.

„Forțele aeriene israeliene atacă în prezent situri de infrastructură militară la Teheran și în vestul Iranului”, a afirmat IDF într-un comunicat citat de AFP, după ce în cursul zilei a mai anunțat că a vizat „zeci” de ținte militare, printre care un centru de comandă a rachetelor cu rază lungă de acțiune.

Consilierii ayatollahului Khamenei avertizează că bazele americane sunt ţinte „legitime” și programul nuclear rămâne în vigoare

Un consilier al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că bazele folosite de forţele americane pentru a lansa atacuri împotriva instalaţiilor nucleare din Iran sunt considerate „ţinte legitime”, transmite AFP.

„Orice ţară din regiune sau din altă parte folosită de forţele americane pentru a lovi Iranul va fi considerată o ţintă legitimă pentru forţele noastre armate”, a afirmat Ali Akbar Velayati, citat de agenţia de presă Irna.

Cele două mari preocupări pe care le-a avut Donald Trump înainte de a ordona atacul

Președintele american Donald Trump a avut două mari preocupări în privința lansării unui atac împotriva instalațiilor nucleare ale Iranului, și anume ca loviturile să fie decisive și Statele Unite să nu intre într-un război de lungă durată, cu numeroase victime umane, dezvăluie surse citate de CNN.

Mai multe detalii aici: Cele două mari preocupări pe care le-a avut Donald Trump înainte de a ordona atacul împotriva Iranului

Cum a păcălit armata americană bloggerii militari și presa mondială. Traseul escadrilei anti-Iran

La o conferință de presă organizată în urmă cu câteva ore la Pentagon, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, și generalul american Dan Caine au oferit noi detalii despre atacurile asupra Iranului, dezvăluind că aproximativ 125 de avioane americane au participat la misiune, au fost utilizate 75 de muniții ghidate cu precizie și că avioane de luptă de generația a patra și a cincea s-au alăturat bombardierelor stealth B-2 în misiune. Avioanele B-2 au lansat 14 rachete Massive Ordinance Penetrator asupra sitului Fordow.

Mai multe detalii aici: Cum a păcălit armata americană bloggerii militari și presa mondială. Traseul escadrilei anti-Iran a fost peste Atlantic, nicidecum peste Pacific și Oceanul Indian