Procesul execuției soților Ceaușescu ajunge la Înalta Curte. Instanțele își pasează dosarul foștilor dictatori

Motivele invocate de cele două instanțe pentru revocare

Instanța supremă ia în discuție pe 17 aprilie primul termen al procesului având ca obiect conflictul de competență ivit între cele două instanțe și va hotărî pe rolul căreia va fi soluționată cauza.

Pe portalul instanțelor din România există un singur dosar de genocid, iar acesta este cel în care Mircea Oprean (ginerele Elenei și al lui Nicolae Ceaușescu) a contestat hotărârea de acum mai bine de 34 de ani, cea prin care foștii dictatori au fost condamnați la moarte și executați pe 25 decembrie 1989.

• Pe data de 18 septembrie 2024, Curtea Militară de Apel și-a declinat în favoarea instanței civile egale în grad soluționarea dosarului 1/753/1989 pe motiv că, la data pronunțării hotărârii pe fond, foștii dictatori nu erau militari, pierzându-și toate funcțiile și privilegiile.
• Pe data de 20 februarie 2025, Curtea de Apel București a trimis dosarul înapoi la instanța militară, reținând că nu poate soluționa calea de atac împotriva unei instanțe militare, respectiv Tribunalul Militar Excepțional constituit printr-un decret semnat de Ion Iliescu pe 24 decembrie 1989.

Dosarul având ca obiect conflictul de competență a fost înregistrat deja la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde are termen pe 17 aprilie 2025.

Recomandări

Cum văd oamenii de pe strada Viselor din Gulia, Dâmbovița, duelul dintre Nicușor Dan și George Simion: „Speranța ar fi să iasă președinte și să dea țara peste cap!” I VIDEO

Motivarea: Hotărârea pe fond, pronunțată de o instanță militară

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 247/2025 prin care Curtea de Apel București a considerat că nu poate soluționa recursul lui Mircea Oprean declarat în numele soților Ceaușescu:

• „Prin sentința penală nr. 1 din 25 decembrie 1989 pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial București în dosarul nr. 1/1989, inculpații (Ceaușescu Nicolae – n.r.) și (Ceaușescu Elena – n.r.) au fost condamnați la pedeapsa capitală și confiscarea totală a averii pentru săvârșirea infracțiunilor de genocid, subminare a puterii de stat, acte de diversiune și subminare a economiei naționale.
• La acel moment, în considerentele hotărârii, Tribunalul Militar Teritorial București a reținut că este legal sesizat în legătură cu faptele imputate inculpaților, deoarece, potrivit art. 28 pct. 1 lit. b-c Cod procedură penală 1968, asemenea fapte sunt de competența sa, iar inculpații nu mai aveau vreo calitate oficială, întrucât au fost destituiți din toate funcțiile pe care le-au deținut.
• Conform procesului-verbal întocmit pe data de 25.12.1989 (f. 55-56 dosar reconstituire) a fost constatat că inculpații nu declară recurs «împotriva ori mişcării hotărârii». Potrivit procesului-verbal din 25.12.1989 (f. 57 dosar reconstituire), pedeapsa capitală a fost pusă în executare pe 25.12.1989, ora 14:45.
• Din considerentele deciziei penale prin care a fost declinată cauza, Curtea reţine că instanţa militară a avut în vedere criteriul calităţii persoanei, respectiv inexistenţa calităţii de militar a inculpaţilor (Ceaușescu Nicolae – n.r.) și (Ceaușescu Elena – n.r.).
• Criteriul utilizat de către instanţa militară este relevant exclusiv din perspectiva judecării în primă instanţă a cauzei, etapă procesuală care însă a fost depăşită, fiind necesară stabilirea competenţei instanţei care va soluţiona calea de atac împotriva sentinţei penale pronunțate de către Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.
• Pentru stabilirea competenţei materiale şi funcţionale a instanței învestite cu o cale de atac, cele două criterii relevante sunt instanţa care a pronunţat hotărârea şi tipul hotărârii împotriva căreia a fost declarată calea de atac.
• Acesta este motivul pentru care în situaţiile în care prima instanţă pronunţă o hotărâre cu încălcarea competenţei materiale sau după calitatea persoanei a instanţei ierarhic superioare, calea de atac va fi soluţionată de către instanţa competentă prin raportare la instanţa care a pronunţat hotărârea atacată.
• Instanţa de apel astfel învestită va desfiinţa hotărârea şi va păstra cauza pentru competentă soluţionare în primă instanţă (spre ex., inculpatul este notar, judecata în primă instanţă urmând să se realizeze de către curtea de apel) sau va trimite cauza spre competentă soluţionare de către tribunal.
• Acelaşi raţionament este respectat şi în cazul competenţei funcţionale raportat la contestaţiile declarate împotriva încheierilor prin care prima instanţă se pronunţă asupra măsurilor preventive. Dacă încheierea în primă instanţă este pronunţată de către judecătorul de cameră preliminară, contestaţia declarată (…) va fi soluţionată de către completul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superior, chiar dacă până la momentul soluţionării contestaţiei procesul penal a trecut în faza de judecată.
• Prin urmare, indiferent de existenţa sau inexistenţa calităţii de militar a inculpaţilor condamnaţi de către prima instanţă, cele două criterii relevante pentru stabilirea competenţei instanţei care va soluţiona calea de atac împotriva sentinţei sunt instanţa care a pronunţat această sentinţă, respectiv Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi împrejurarea că prin sentinţă este pronunţată o soluţie asupra temeiniciei laturii penale”, se arată în motivarea Curții de Apel București.

Recomandări

Ilinca Simion s-a lăudat în autobiografie că a luat examenul la Liceul Militar din Breaza. În lista oficială de admitere a picat a opta din coadă, în 2014

Avocat: Soții Ceaușescu puteau să scape de condamnarea la moarte

Mircea Oprean este unul dintre cei doi moștenitori rămași în viață ai foștilor dictatori, celălalt fiind Valentin Ceaușescu. Deocamdată, acesta din urmă nu s-a raliat demersului făcut în instanță de către cumnatul său.

Ginerele fostului președinte al Republicii Socialiste România este reprezentat de avocatul Mircea Bogdan Petre, care a declarat pentru Libertatea că Nicolae și Elena Ceaușescu n-au avut posibilitatea efectivă de a contesta hotărârea de condamnare la moarte.

Dacă ar fi făcut-o, spune avocatul, atunci sentința la pedeapsa capitală ar fi putut fi comutată într-o eventuală pedeapsă cu închisoarea și, mai departe, ar fi putut cere grațierea de la Ion Iliescu:

• „Tribunalul Militar a fost nelegal constituit, s-a făcut în afara cadrului legal și în afara oricărei norme de drept. Apelul este în termen, atâta timp cât hotărârea nu a fost comunicată. Ce spune Codul de procedură penală? Că orice hotărâre supusă unei căi de atac a apelului sau a recursului trebuie să fie comunicată.
• Tu, când ai o cale de atac, trebuie să ai minimum acele 12 zile. Calea de atac era de 10 zile, dar nu se pune ziua în care se dă hotărârea și ultima în care cade. Deci sunt 12 zile pline în care nu poți să faci nimic. După epuizarea acelui timp poți să constați că eu dacă spun acum că declar recurs pot să mă răzgândesc.
• Credeți că există vreun om în lumea asta care, fiind condamnat la moarte și urmează să fie executat, nu și-ar mai dori să trăiască minimum 12 zile? I-au negat calea de atac. Mai ales că, în procedura penală de la acel moment, conform Constituției României și conform legii de aplicare a pedepselor, avea două instrumente. În momentul în care hotărârea devenea definitivă – adică nu am declarat recurs sau am declarat și s-a respins – mai avea încă o posibilitate: să ceară grațierea, care a fost prevăzută în Codul de procedură penală. Este o procedură specială. Dar înainte de asta, cu prioritate, vă spun că exista un Decret din 26 ianuarie 1988 prin care toate condamnările la moarte s-au comutat în pedepse de 20 de ani.
• Instanța, în baza mandatului de executare, trebuia să vadă că sunt impedimente de punere în aplicare a pedepsei capitale. Decretele de amnistie și grațiere privesc condamnările de până la momentul când s-a dat decretul respectiv, deci până în 1988. Dar atunci, instanța sau procuratura trebuia să își facă bine treaba și să spună: câte acte materiale au fost făcute înainte de 1988 și câte acte materiale au fost făcute după 27 ianuarie 1988 până în 25 decembrie 1989. Și să decidă dacă se mai aplica pedeapsa capitală. Instanța avea această obligație”, a declarat avocatul Mircea Bogdan Petre.

Recomandări

Cu cifrele pe masă. Cât a primit pentru George Simion firma patronului de la Realitatea TV şi cine a încasat 3 milioane de euro pentru promovarea lui Nicuşor Dan

Soții Ceaușescu au fost judecați sumar, condamnați la moarte și executați într-o garnizoană militară din Târgoviște, unde a fost constituit Tribunalul Militar Excepțional. Cei doi n-au recunoscut legitimitatea instanței de judecată, iar procesul a durat 80 de minute.

Nicolae Ceaușescu și soția lui, Elena Ceaușescu, au fugit cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central (actualul sediu al MAI) pe data de 22 decembrie 1989, ora 12:09. Cei doi au fost prinși și arestați de către revoluționari, ulterior, în timp ce se îndreptau spre Târgoviște.

De la procesul în urma căruia soții Ceaușescu au fost condamnați la moarte și executați pe loc a rămas o înregistrare video de aproximativ o oră și jumătate. Videoclipul este restricționat în funcție de vârstă și este disponibil numai pe YouTube.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro