Horia Simu și Șerban Pop au scăpat de pedepsele de câte 4 ani de pușcărie. Dosarul lor s-a rejudecat până când magistrații au conchis că „faptele nu există”

Inițial, cei doi luaseră câte 4 ani de pușcărie pentru trafic de influență/cumpărare de influență, încadrările juridice le-au fost schimbate în luare de mită/dare de mită, pentru ca în final să fie achitați.

Legătura cu Alina Bica, fosta șefă a DIICOT

Dosarul este legat strâns de cauza în care fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost achitată, în 2019, pentru acuzația că ar fi luat o mită de 17.500 de euro prin intermediul consilierului ei de la vremea respectivă, Ionuț Mihăilescu, care ulterior a denunțat-o la DNA.

Banii de la Ionuț Mihăilescu, despre care procurorii au susținut că ar fi fost „livrați” într-o cutie de pantofi, proveneau dintr-o sumă mai mare, de 230.000 de euro, pe care omul de afaceri Horia Simu i-ar fi dat-o lui Șerban Pop în scopul de a interveni la vârful DIICOT în vederea clasării Dosarului Cuprom, în care era vizat afaceristul.

Din cei 230.000 de euro, procurorii spuneau că Șerban Pop i-ar fi remis lui Ionuț Mihăilescu 20.000 de euro pentru Alina Bica, iar la aceasta din urmă ar fi ajuns efectiv suma de 17.500 de euro, după ce Mihăilescu și-ar fi luat partea lui.

Recomandări

George Simion recunoaște că nu a vrut niciodată să ofere case la 35.000 de euro: „Au fost o formă de marketing, de promovare”

Inițial, procurorii au acuzat-o pe Alina Bica de luare de mită (în legătură cu banii) și abuz în serviciu (în legătură cu închiderea dosarului), în timp ce faptele lui Horia Simu și Șerban Pop au fost încadrate la dare de mită, respectiv complicitate la dare de mită.

Pe 26 ianuarie 2017, Înalta Curte – Secția Penală a schimbat încadrările juridice:

• Pentru Alina Bica: din luare de mită în favorizarea făptuitorului, cu consecința aplicării unei pedepse de 3 ani și 6 luni.
• Pentru Horia Simu din dare de mită în cumpărare de influență. Condamnare: 4 ani.
• Pentru Șerban Pop din complicitate la dare de mită în trafic de influență. Condamnare: 4 ani și 8 luni.

Pe 26 iunie 2018, Completul de 5 judecători a desființat schimbarea de încadrare juridică a faptelor numai în privința Alinei Bica și achitat-o pentru luare de mită. În rest, completul de apel a păstrat celelalte dispoziții ale instanței de fond.

Recomandări

„Cea mai grea bătălie, dar e călit în luptă”. Profesorul de matematică al lui Nicușor Dan, mesaj pentru români: „Lumea trebuie să aleagă binele”

Pe 19 decembrie 2018, Înalta Curte a admis o contestație în anulare formulată de Horia Simu în baza celebrelor decizii ale CCR cu privire la așa-zisa nelegalitate a compunerii Completurilor de 5 judecători de la instanța supremă.

Printr-o altă decizie a ÎCCJ din 15 aprilie 2019 Horia Simu și Șerban Pop au obținut trimiterea cauzei spre rejudecare. După calitatea persoanelor, competența soluționării dosarului nu îi mai revenea Înaltei Curți, ci Curții de Apel București, deoarece Șerban Pop era avocat.

Pe 15 septembrie 2022, Curtea de Apel București a pronunțat următoarea hotărâre:

• 4 ani de închisoare pentru Horia Simu pentru cumpărare de influență
• 4 ani de închisoare pentru Șerban Pop pentru trafic de influență.

Inculpații au făcut apel la Înalta Curte unde, pe 27 aprilie 2023, au obținut pentru a doua oară rejudecarea cauzei pe fond, dar pentru infracțiunile de dare de mită (Horia Simu) și complicitate la dare de mită (Șerban Pop). În urma celui de-al doilea ciclu procesual – al treilea dacă îl socotim și pe cel în care au fost judecați alături de Alina Bica – cei doi au fost achitați pe 14 martie 2025.

Recomandări

Fabuloasele averi ale șefilor de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Unul dintre vicepreședinți a semnat un angajament cu Securitatea

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 32/2025 a Curții de Apel București pentru a vedea cum au ajuns cei doi să fie declarați nevinovați, după ce fuseseră condamnați la câte 4 ani de închisoare.

Cum a interpretat instanța declarațiile celor doi inculpați

Instanța a procedat la analizarea declarațiilor date de Horia Simu și Șerban Pop din timpul procesului și a reținut că, dacă se coroborează, atunci înseamnă că sunt sincere. În esență, cei doi au susținut că ar fi „victimele” procurorilor DNA.

„Astfel, inculpatul (Simu Horia – n.r.) a precizat că nu îşi menţine declaraţiile date până în prezent, (pentru următoarele motive – n.r.):

• La data când a dat declaraţia la urmărirea penală era cercetat într-o altă cauză, după 3 zile consecutive de audieri, însumând 10-12 ore consecutive în ambele cauze,
• Soţia era însărcinată şi diagnosticată cu cancer uterin, spunându-i-se că dacă dă o declaraţie împotriva lui (Simu Horia – n.r.) şi (Pop Șerban – n.r.) o să-şi vadă copilul acasă și nu o să fie «agăţată» în nici un dosar,
• Acuzaţiile care i se aduc în acest dosar sunt complet nefondate, că la momentul la care se reţine de către procuror că i-a dat banii lui (Pop Șerban – n.r.) avea deja soluţia de neîncepere a urmăririi penale,
• Îl cunoştea pe (Pop Șerban – n.r.), întrucât colaborase cu acesta în calitate de avocat, având contracte pe firmă cu societatea acestuia de avocatură
• Avea nemulţumiri faţă de (Pop Șerban – n.r.), întrucât îi spusese că va intermedia vânzarea unor echipamente ce aparţineau unor alte firme, ceea ce nu s-a întâmplat, iar suma de 150.000 euro pe care i-a dat-o, reprezenta o parte din comisionul pe care acesta l-a pretins pentru această intermediere, iar acest lucru a contat într-un fel la faptul că a cedat presiunilor şi a dat declaraţia de la urmărirea penală,
• În cadrul unei discuţii a stabilit cu (Pop Șerban – n.r.) încheierea celor două contracte de asistenţă juridică, întrucât avea nevoie de reprezentare juridică, societatea sa avea dificultăţi financiare şi de aceea avea nevoie să vândă echipamente și să-şi plătească dările,
• Nu are o dovadă scrisă că cei 150.000 euro daţi lui (Pop Șerban – n.r.)  au constituit un avans pentru comision de intermediere, că îl cunoscuse pe (Pop Șerban – n.r.) cu circa 3-4 ani înainte de anul 2014,
• Suma de 150.000 euro i-a remis-o lui (Pop Șerban – n.r.) cash, în plic închis, prin intermediul directoarei economice (Dumitru Camelia – n.r.), negând că ar fi dat inculpatului (Pop Șerban – n.r.) vreo sumă de bani pentru afaceri judiciare.

În aceste condiții, Curtea reține că este justificată schimbarea de poziție a inculpatului (Simu Horia – n.r.), că justificarea este temeinică și credibilă, mai ales în contextul în care cele declarate se coroborează cu susținerile inculpatului (Pop Șerban – n.r.), atât de la acel termen, cât și cu ocazia declarației date în fața prezentului complet”, se arată în motivare.

Instanța: „Există un dubiu real cu privire la mită”

Instanța i-a dat crezare și lui Șerban Pop, al cărui narativ a fost, de asemenea, cel al unui „dosar fabricat” în jurul denunțului formulat de Ionuț Mihăilescu, fostul consilier al Alinei Bica, la data faptelor șefa DIICOT.

„Astfel, inculpatul (Pop Șerban – n.r.) a arătat că a fost chemat la Parchet și i s-a solicitat să susțină cele afirmate de către (Ionuț Mihăilescu – n.r.) în denunțul formulat, afirmație care se corelează cu declarațiile inculpatului (Simu Horia – n.r.):

• «La parchet, procurorul mi-a solicitat să susțin un denunț formulat împotriva lui (Simu Horia – n.r.). Apreciind că sunt neadevărate declarațiile lui (Mihăilescu Ionuț – n.r.), i-am spus acest lucru lui (Popovici Gheorghe, procuror DNA – n.r.).
• M-am prezentat la sediul DNA așa cum mi s-a solicitat, am urcat în biroul domnului (Popovici – n.r.), iar acesta mi-a solicitat explicit să susțin un denunț mincinos împotriva lui (Simu – n.r.).
• Apreciez declarația domnului (Simu – n.r.) ca fiind o poveste frumoasă în sensul celor solicitate mie de procurorul (Popovici – n.r.)».

De asemenea, sunt coroborabile declarațiile acestora privind aspectul intermedierii vânzării unor echipamente de către inculpatul (Pop Șerban – n.r.), având în vedere situația financiară proastă a inculpatului (Horia Simu – n.r.), aspecte confirmate și de declarațiile martorelor (…) care a arătat că inculpatul (Pop Șerban – n.r.) apărea ca intermediar al inculpatului (Simu Horia – n.r.) în vânzarea unor bunuri ale unei firme de construcții, afacere care s-ar fi încheiat pentru o sumă între 1 și 3 milioane de euro.

Singurul aspect contradictoriu între declarațiile celor doi inculpați privește remiterea sumei de 150.000 de euro, însă nu s-a stabilit cu titlu de certitudine scopul remiterii acestei sume. Inclusiv inculpatul (Horia Simu – n.r.) neagă că această sumă ar fi fost remisă cu titlu de mită. Prin urmare, există un dubiu real și în ceea ce privește remiterea acestei sume de bani”, notează judecătorul.

Motivarea achitării: „Faptele reținute în sarcina celor doi nu există”

Magistratul care a rejudecat dosarul pe fond a reținut, pe scurt, pe data de 14 martie 2025, că faptele descrise de procurori în rechizitoriu „nu există în materialitatea lor”.

În primul ciclu procesual, pe 15 septembrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti îl condamnase pe Horia Simu la 4 ani pentru cumpărare de influenţă şi pe Şerban Pop la 4 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Iată cum a motivat judecătorul hotărârea de achitare:

• „În luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului, instanţa trebuie să hotărască motivat, cu trimitere la toate probele evaluate.
• Curtea reține, de asemenea, că declarația suspectului sau a inculpatului de recunoaștere nu mai reprezintă regina probelor, neputând conduce prin ea însăși la stabilirea vinovăției. În ceea ce privește valoarea probatorie, aceasta este supusă principiului liberei aprecieri a probelor.
• Totodată, Curtea mai are în vedere faptul că declarația inculpatului este retractabilă, urmând a reține numai acea declarație care se coroborează cu alte probe existente în cauză. Se poate da eficiență retractării declarațiilor anterioare în situația unor temeinice justificări, cu fapte și împrejurări convingătoare că exprime realitatea.
• După cum s-a arătat mai sus, inculpatul (Simu Horia – n.r.) a oferit instanței o justificare temeinică și rezonabilă pentru schimbarea poziției procesuale, care se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
• Condamnarea, renunţarea la aplicarea pedepsei şi amânarea aplicării pedepsei se dispun doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.
• În contextul celor analizate supra, Curtea constată că rămân în afara contextului probator susţinerile presupusului mituitor (Simu Horia – n.r.), conform cărora (Pop Șerban – n.r.) i-a pretins 1,5 milioane euro şi l-a ameninţat că, în cazul refuzului de a remite banii va fi arestat în câteva zile şi va fi arestată şi soţia sa dacă nu remite suma.
• Aceste susţineri au valoarea unor afirmaţii singulare, care nu sunt coroborabile cu niciun alt mijloc de probă administrat în cauză. Inclusiv declarația acestuia inițială este contradictorie în contextul în care inculpatul (Simu Horia – n.r.) face referire și la suma de 1,5 milioane euro, care ar fi fost avansată de către complice, dar și la suma de 1 milion euro, pe care același complice ar fi afirmat că a plătit-o, ca ulterior să susțină remiterea unei sume în jur de 150.000 de euro, prin intermediul martorei (Dumitru Camelia – n.r.), persoană de încredere a numitului (Simu Horia – n.r.).
• Inclusiv declarațiile martorei (Dumitru Camelia – n.r.) nu susțin teza avansată de presupusul mituitor, aceasta oferind detalii doar despre remiterea sumei cash de 150.000 euro, cu privire la care a declarat că nu a verificat conţinutul plicului, ci doar a mers la biroul lui (Șerban Pop – n.r.) şi i-a înmânat plicul.
• Nu a declarat nimic (martora – n.r.) în legătură cu varianta menţionată de presupusul mituitor, că ar fi fost ameninţat cu arestarea dacă nu remite suma de 1,5 milioane euro, arătând că nu știe dacă a fost vorba de 1,5 sau 2 milioane de euro. 
• De asemenea, aceasta nu a asistat vreodată la vreo discuție între cei doi, nu știa ce conținea și ce reprezenta plicul remis inculpatului (Pop Șerban – n.r.), precum și faptul că acel plic a fost remis în prezența mai multor persoane, în secretariatul casei de avocatură, aspect care se coroborează cu declarația inculpatului (Pop Șerban – n.r.).
• Prin urmare, Curtea reține că nu s-a dovedit dincolo de orice îndoială rezonabilă faptul că între inculpatul (Simu Horia – n.r.) și inculpatul (Pop Șerban – n.r.) ar fi existat o înțelegere, potrivit căreia primul ar fi acceptat să pună la bătaie o sumă de bani pentru dosarul în care era cercetat de DIICOT, fiind remisă suma de 150.000 euro complicelui (Pop Șerban – n.r.) pentru ca acesta să se ocupe de modalitatea de rezolvare a dosarului în care era cercetat.
• Probele administrate nu pot conduce la formarea convingerii, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că între inculpații (Horia Simu – n.r.) și (Șerban Pop – n.r.) a existat o înțelegere în sensul remiterii de către primul, prin intermediul celui de-al doilea, a unei sume de bani în scopul rezolvării dosarului nr. 335/D/P/2012 în mod favorabil, cel dintâi oferind cash suma de 150.000 de euro complicelui (Pop Șerban – n.r.), care a remis martorului denunțător (Mihăilescu Ionuț Florentin – n.r.), la începutul lunii noiembrie 2014, suma de 20.000 de euro pentru a fi remisă de către cel din urmă procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, inculpatei (Bica Alina Mihaela – n.r.), ca răsplată pentru că aceasta a determinat soluţionarea dosarului nr. 335/D/P/2012, în care era cercetat inculpatul (Horia Simu – n.r.), prin clasare.
• Pentru aceste motive, constatând că există un dubiu cu privire la existența faptelor în materialitatea lor, Curtea apreciază că se impune pronunţarea unor soluţii de achitare, întrucât faptele reținute în sarcina inculpaților în maniera descrisă în rechizitoriu nu există”, se mai arată în Hotărârea nr. 32/2025 a Curții de Apel București.

Reamintim că, într-un dosar distinct, Șerban Pop a fost condamnat pe fond la 13 ani de pușcărie pentru o mită de 2,5 milioane de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu, dată de afacerist prin intermediari, în scopul de a asigura, de la vârful Fiscului, o rambursare ilegală de TVA de aproape 230 de milioane de lei (circa 46 milioane de euro) către Petromservice. Pe data de 5 decembrie 2023 judecătorii de la Înalta Curte i-au aplicat deciziile CCR și ÎCCJ privind „marea prescripție” și l-au scăpat de condamnare.

Alina Bica a rămas cu pedeapsa de 4 ani de pușcărie la care a fost condamnată de Înalta Curte pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom. Fosta șefă a DIICOT se ascunde în Italia, unde a reușit să obțină comutarea pedepsei de 4 ani de închisoare într-o formă de arest la domiciliu, pe care acum susține că deja a executat-o.

Fotografii: Inquam Photos / George Călin, Ionuț Mureșan

Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”! 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro