Alexandru Cumpănașu, „reîntors” în instanța de judecată. Acuză „fantasmagorii” în dosarul întocmit de DNA pentru fraudă cu fonduri UE

Termen nou pe 29 aprilie

După 3 ani de urmărire penală și alți 3 ani de proces, Cumpănașu spune că n-a avut intenția de a păcăli pe nimeni, că dacă ar fi fost întrebat ar fi răspuns că n-are studii superioare și că în tot acest timp cariera i-a fost distrusă pe „niște fantasmagorii”.

Curtea de Apel București a judecat pe 3 aprilie 2025 ultimul termen în apel din dosarul lui Alexandru Cumpănașu, însă a repus cauza pe rol pentru ca judecătorii să primească date și documente suplimentare de la SNSPA.

Astfel, un nou termen de judecată a fost stabilit pentru marți, 29 aprilie, în urma căruia magistrații vor pronunța hotărârea definitivă.

Pe data de 18 iunie 2024 Alexandru Cumpănașu a fost achitat pentru infracțiunea de participație improprie, în forma instigării, la folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene.

Alexandru Cumpănașu a fost trimis în judecată de DNA pe data de 14 decembrie 2022, după ce în 2016 i-a convins pe oficialii de la SNSPA să-l angajeze ca „expert IT” în cadrul unui proiect pe bani europeni. Una dintre condiții era ca specialistul candidat să aibă studii superioare de specialitate, condiție pe care Cumpănașu n-o îndeplinea la vremea respectivă.

Recomandări

George Simion face contestație împotriva rezultatelor de la alegerile prezidențiale 2025: „Sunt luptător, nu muiere, nici trădător”

Cu toate acestea, ONG-istul s-a angajat la SNSPA în calitate de expert IT, pe un salariu brut de 9.725 de lei lunar pentru 6 ore/zi, pentru o perioadă de 36 de luni.

„Obținerea fondurilor s-a realizat pe nedrept, în condițiile în care inculpatul nu îndeplinea condițiile pentru a ocupa postul de expert IT și deci nu era îndreptățit să primească retribuția provenită din bugetul UE. În ceea ce privește urmarea imediată a infracțiunii, prejudiciul produs bugetului general al UE este în cuantum de 200.189 de lei, reprezentând suma încasată, pe nedrept, de către inculpat”, arătau procurorii DNA în rechizitoriu.

Certificatul de securitate națională, unul onorific

Printre documentele de studii pe care Alexandru Cumpănașu le-a depus la SNSPA în vederea angajării s-a numărat și unul intitulat „Certificat de absolvire curs de securitate națională, Colegiul Național de Apărare, Ministerul Apărării Naționale”.

În legătură cu acest curs Cumpănașu i-a spus unei angajate a SNSPA, la momentul semnării contractului, că nu poate depune diploma, deoarece „urmase facultatea la o structură mai specială” și că va aduce înscrisul pe parcursul derulării proiectului.

Angajata, citată ca martoră la proces, a arătat că a observat că Alexandru Cumpănașu avea în CV un curs de studii postuniversitare susţinut la Colegiul Naţional de Apărare, astfel încât a dedus că nu l-ar fi putut urma fără să fie absolvent de facultate.

Recomandări

Ce spunea un tânăr Nicușor Dan, recent întors din Franța după 6 ani: „Dacă o să mă ratez, o să am satisfacția că am căzut de foarte sus”

La solicitarea organelor de urmărire penală, Universitatea Națională de Apărare Carol I a comunicat că Alexandru Cumpănașu nu figurează ca absolvent al vreunui curs al Colegiului Național de Apărare.

Din acte a reieșit că acesta a participat la un curs cu durata de 7 zile, cu titlul „Orientul Mijlociu Lărgit și stabilirea sistemului internațional”, în perioada septembrie – octombrie 2006.

La respectivul curs au participat 50 de cetățeni români, mai exact reprezentanți ai administrației centrale, ai partidelor politice, mass-media și ONG, printre aceștia numărându-se și Alexandru Cumpănașu.

În arhiva Colegiului Național de Apărare nu există documente care să ateste faptul că s-ar fi eliberat diplome de absolvire, iar eventualele certificate de participare care ar fi putut fi oferite sunt cu caracter onorific, se arată în documentele dosarului.

Se plânge că i-a fost „făcută praf cariera”

În ultimul cuvânt, la ultimul termen de judecată din apel, Alexandru Cumpănașu a susținut că el nu știa că are nevoie de studii superioare pentru a lucra la SNSPA, dar nici cei din conducere nu l-au întrebat nimic:

• „Intimatul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că îi pare rău că s-a ajuns în această situație. Nu este o situație ușoară. Din păcate, nu doar el, dar și familia sa a trecut printr-o perioadă foarte grea în ultimii aproape șase ani, însă nu este vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat sau ceea ce i se impută. 
• Nu a făcut altceva decât să prezinte documente corecte. Mai arată că nu a lucrat doar pentru SNSPA, ci pentru mai mulți angajatori, nu a lucrat într-un singur proiect, nu a înșelat pe nimeni, nu i-a reproşat niciun angajator, niciodată, nimic.
• În cauza de faţă este siderat de ceea ce i s-a întâmplat și de modul în care acest dosar și-a pus amprenta asupra vieţii sale, asupra copiilor săi, de modul în care au fost tratați în societate, atât copiii, cât şi el – ca o persoană vinovată.
• (…) Parchetul nu a descoperit o infracțiune, pentru că Parchetul a luat act de ceea ce a scris pe site-ul Biroului Electoral Central, atunci când s-a înscris. Se ridică întrebarea, un infractor așa face, se autodenunță și pune pe site-uri infracțiunile comise, când toată presa la momentul respectiv era extrem de incisivă și era verificat de la notele din şcoala generală până la orice altceva, era verificat și întrebat, răspunsul fiind cu siguranţă, nu, dar acesta este doar o remarcă.
• Dacă ar fi avut cunoștință vreo secundă, dar nu l-a întrebat nimeni, nu i-a spus nimeni, nu i-a arătat nimeni, nu a fost întrebat nici după terminarea proiectului despre nivelul studiilor sau despre altceva.
• Dacă ar fi avut cunoștință, se ridică întrebarea şi-ar fi riscat cariera pe care şi-a construit-o pentru o sumă de bani pentru expert IT, răspunsul fiind cu siguranţă nu, pentru că avea și alte surse de venit, avea din ce să trăiască și avea o perspectivă cât se poate de bună.
•  Nu ar fi procedat în acest fel şi, dimpotrivă, ar fi cerut SNSPA fie să corecteze, pentru că s-a demonstrat că expert IT a fost încadrat la SNSPA cu studii medii, conform înscrisurilor depuse de avocatul său şi se precizează chiar în acel anunț, absolvent de studii mate-info ceea ce la rândul său este, iar în anul 2016 a depus diploma de absolvire și atestatul profesional de expert IT, pentru că expert IT este și asistentul analist-programator, pentru care a dat un alt examen  după ce a absolvit liceul, promovându-l.
• În continuare arată că situația în care se află astăzi este una extrem de neplăcută, atât pentru el, cât şi pentru familia sa. Nu a avut niciodată vreo intenție de a păcăli pe cineva. Nici domnul (Pricopie Remus, rectorul SNSPA – n.r.), nici altcineva din SNSPA, nicio altă persoană nu l-a întrebat ceva și el a răspuns altceva.
• Nici în interviurile publice nu a spus că are studii universitare, pentru că în momentul respectiv nu le avea, la acel moment nu finalizase Facultatea de Drept, dar între timp a terminat-o.
• Face precizarea că, ceea vrea să transmită este faptul că ultimii șase ani au fost extrem de complicați și delicați şi nu doreşte nimănui să treacă prin această experiență, în care cariera să-i fie făcută praf pe niște fantasmagorii.
• Mai arată că, în ultimii cinci ani s-a îmbolnăvit cronic, nu doreşte să prezinte alte detalii, dar efectiv, fiind prezent în faţa instanţei, nu înțelege pentru ce a fost târât în această poveste”, se arată în încheierea de ședință din data de 4 martie 2025.

Recomandări

Prioritățile președintelui Dan în plan extern: „Va trebui să convingă SUA ca eventualele retrageri de trupe să nu afecteze România” | Interviu

Ce a declarat Remus Pricopie despre angajarea lui Alexandru Cumpănașu

Audiat la proces, rectorul SNSPA Remus Pricopie a declarat că „nu și-a putut imagina” că Alexandru Cumpănașu n-are diplomă de studii superioare.

• „Martorul (Pricopie Remus – n.r.) a subliniat că inculpatul a fost cooptat în echipa de implementare a proiectului pentru că, prin A.I.D (n.r. – Asociația pentru Implementarea Democrației), contribuise la conturarea proiectului și scrierea aplicației și a precizat că nu cunoaște detalii despre derularea proiectului în sine, deoarece nu a fost implicat în mod direct.
• Despre o problemă apărută în cadrul proiectului, martorul a aflat în anul 2019 din mass-media, când a fost publicată o știre din care rezulta că inculpatul nu avea studii superioare, context în care a cerut structurilor de specialitate să verifice documentele.
• Cu această ocazie, martorul a constatat că inculpatul semnase fișa postului, anexă a contractului de muncă, asumându-și că ar deține studii superioare și că în dosar nu a prezentat copie după diplomă.
• În fine, martorul a precizat că nu a existat niciodată o suspiciune că inculpatul nu ar fi absolvent de studii superioare, mai ales că AID, organizația nonguvernamentală pe care o conduce, deținea un portofoliu larg de proiecte europene derulate, iar inculpatul a participat la multe alte evenimente publice în calitate de membru al echipelor respective de proiect.
• În legătură cu cerința privind studiile superioare, martorul (Pricopie Remus – n.r.) a arătat că această cerință este solicitată de către SNSPA pentru toate proiectele, fiind cuprinsă în fișa postului. Martorul a arătat că nu și-a imaginat că inculpatul nu are studii superioare, făcând precizarea că a colaborat cu acesta și când a deținut funcția de ministru al educației, la minister fiind în derulare deja un proiect cu organizația pe care inculpatul o reprezenta”, se arată în motivarea Hotărârii nr. 760/2024.

Tribunalul: „A semnat fără să citească”

Judecătorul de la Tribunalul București a notat, în motivarea hotărârii de achitare a lui Alexandru Cumpănașu, că nu a existat nicio acţiune de instigare săvârşită cu intenţie din partea ONG-istului, astfel încât să fie angajat de către SNSPA pe funcţia de expert IT, deşi nu îndeplinea condiţiile legate de studii:

• „Nu a existat o procedură de selecţie a candidaţilor pentru funcţia de expert IT, de natură să permită inculpatului să ia la cunoştinţă de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru ocuparea acestei funcţii. În cererea de finanțare a proiectului cod SIPOCA 9 nu se regăsesc informații cu privire la modalitatea de selecție și condițiile specifice de ocupare a postului de expert IT, regăsindu-se criterii specifice doar pentru managerul de proiect, responsabilul cu achiziții și responsabilul financiar.
• Din declaraţiile martorului (Pricopie Remus, rectorul SNSPA – n.r.), date atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, a rezultat că inculpatul (Cumpănașu Alexandru – n.r.) a contribuit la conturarea proiectului şi scrierea aplicaţiei, aşadar decizia informală de numire în echipa de management a proiectului fusese luată cu mult înainte.
• Dispoziția rectorului SNSPA nr. 126/23.03.2016, prin care inculpatul a fost numit expert IT, a fost emisă în aceeaşi zi în care a fost semnat contractul individual de muncă şi anexa nr. 1 la contract, termeni de referinţă, fişă de post, împrejurare ce consolidează argumentul prezentat anterior.
• Nu a existat un interviu sau o procedură de analiză a unor C.V.-uri, din moment ce inculpatul a depus acest înscris la semnarea contractului individual de muncă. Lecturând C.V.-ul prezentat la semnarea contractului individual de muncă, instanţa reţine că inculpatul a prezentat un înscris actualizat, că a menţionat în cuprinsul acestuia, locul de muncă vizat – cel de expert IT – şi că nu a inserat în curriculum vitae că are studii superioare şi nici nu a prezentat vreo diplomă de studii falsificată, care să facă dovada studiilor universitare.
• În opinia instanţei, o astfel de acţiune ar fi putut reprezenta un act de instigare în sensul art. 52, alin. 3 Cod penal, acţiune ce nu a avut însă loc.
• Înscrisul intitulat «Termeni de referinţă/Fișă post» în care se specifica condiţia privind studiile şi experienţa necesare nu este un înscris care să emane de la inculpat, din probele analizate anterior, reieşind că inculpatul l-a semnat fără să îl citească, în condiţiile în care decizia informală de numire în cadrul proiectului fusese luată anterior, semnarea fişei de post fiind doar o formalitate, atât pentru inculpat, cât şi pentru angajator.
• În schimb, angajatorul trebuia să se asigure şi să depună diligenţă în verificarea înscrisurilor depuse de candidat, pentru a se asigura că persoana angajată are nivelul de calificare solicitat. Din declaraţia martorului (Pricopie Remus – n.r.), instanţa mai reţine că numirea inculpatului în cadrul proiectului a avut la bază implicarea acestuia în alte proiecte similare şi nicidecum experienţa în domeniul IT sau deţinerea de studii superioare.
• S-a susţinut în rechizitoriu că prin semnarea înscrisului sub semnătură privată, intitulat «Termeni de referință/Fișă post», anexa nr. 1 la contractul individual de muncă nr. 479/23.03.2016, pe fiecare filă, inculpatul a atestat în mod explicit că a luat cunoștință de conținutul său și, în mod implicit, că îndeplinea condițiile impuse pentru ocuparea funcției de expert IT în cadrul proiectului – cea privind studiile și cea privind vechimea în specialitate.
• Instanţa reţine că acelaşi înscris a fost asumat prin semnătură şi de responsabilul de proiect, martora (…), aceeaşi conduită fiind interpretată diferit din perspectiva vinovăţiei de către parchet, considerându-se că există o neglijenţă din partea angajatorului că nu a verificat documentele care să ateste condiţia privind studiile, fapta fiind comisă fără vinovăție de către reprezentanţii SNSPA, dar cu intenţia directă de către inculpat pentru că a semnat un înscris, fără a-l lectura, decizia de angajare fiind deja luată de către angajator.
• Concluzionând, instanţa reţine că inculpatul (Cumpănașu Alexandru – n.r.) nu a acţionat în comiterea faptei cu forma de vinovăţie prevăzută de lege, ci a săvârşit fapta din culpă, în modalitatea prevăzută de art. 16, alin. 3, lit. b) Cod penal, culpa simplă, neglijenţă.
• Inculpatul a semnat fişa de post o dată cu semnarea contractului individual de muncă, fără să o citească, conţinutul înscrisului neprezentând o relevanţă deosebită pentru inculpat, fiind considerat doar o formalitate.
• Prin semnarea fişei de post în condiţiile reţinute anterior, inculpatul a acţionat din neglijenţă, neprevăzând rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să o facă, motiv pentru care, în temeiul art. 16, alin. 1, lit. b), teza a II-a Cod pr. Penală, se va dispune achitarea inculpatului, deoarece fapta nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută de lege”, se arată în motivarea hotărârii Tribunalului București.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro