Comentează„Înalta Curte a constatat că nu există nicio dispoziţie legală care să instituie competenţa generală a instanţelor judecătoreşti în verificarea legalităţii deciziilor sau hotărârilor pronunţate de Curtea Constituţională ca autoritate de jurisdicţie constituţională, sentinţa instanţei de fond fiind nelegală”, se precizează în motivarea deciziei.
„Înalta Curte va înlătura ca lipsite de fundament legal considerentele sentinţei (…). Curtea de Apel Ploiești, prin abuz de putere, a calificat Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32/2024 ca fiind un act administrativ. (…) Nimeni nu poate cenzura aceste hotărâri sau alte acte juridice, nefiind astfel acte administrative, cum în mod greşit a interpretat instanţa de fond. Conduita instanţelor judecătoreşti de a desfiinţa norme juridice instituite prin lege şi de a crea în locul acestora alte norme sau de a le substitui cu norme cuprinse în alte acte normative, ar încălca principiul separaţiei puterilor în stat”, a arătat ÎCCJ.
Înalta Curte a menționat că hotărârile Curții Constituționale nu sunt acte administrative și nu pot fi supuse controlului instanțelor de contencios administrativ, deoarece acestea reprezintă acte jurisdicționale în exercitarea rolului CCR de garant al supremației Constituției.
„Instanţa de fond a depășit atribuţiile puterii judecătoreşti atunci când a procedat la verificarea legalităţii actului jurisdicţional al Curţii Constituţionale contestat în cauză”, se mai menționează în document.
Mai mult, instanța supremă a reținut că argumentele privind ierarhia actelor normative nu sunt aplicabile în acest caz, iar invocarea dispozițiilor Legii contenciosului administrativ este lipsită de temei legal.
Decizia Curții de Apel Ploiești, care suspendase Hotărârea privind anularea alegerilor prezidențiale, a fost atacată de Curtea Constituțională a României și de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care au susținut că instanța a încălcat grav principiile constituționale și legislația în vigoare.